Vizualizări: 4844
Identificarea numitorilor comuni în regiunea Parteneriatului Estic – Spre o cooperare strategică franco-germană în domeniul reglementării conflictului Transnistrean
1 Aprilie 2013 — IDIS Viitorul în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung vă propune o nouă ediţie de Policy Brief cu genericul „Finding Common Denominators in the Eeastern Partnership Region: Towards a Strategic French-Ggerman Cooperation in Transnistrian Conflict” (Identificarea numitorilor comuni în regiunea Parteneriatului Estic – Spre o cooperare strategică franco-germană în domeniul reglementării conflictului Transnistrean). Lucrarea este scrisă de David Rinnert şi Florent Parmentier.
Cooperarea franco-germană este o importantă verigă lipsă a politicilor de vecinătate promovate de Uniunea Europeană. În acest context, un autor german, David Rinnert şi un autor francez, Florent Parmentier, au argumentat necesitatea consolidării axei Paris-Berlin în contextul reglementării conflictului Transnistrean, Moldova servind pentru autorii studiului drept un posibil „laborator” de cooperare strategică dintre Franţa şi Germania ca urmare a succeselor înregistrate de Republica Moldova pe calea „europenizării”. Aceste şi alte concluzii se conţin în analiza „Identificarea numitorilor comuni în regiunea Parteneriatului Estic – Spre o cooperare strategică franco-germană în domeniul reglementării conflictului Transnistrean”, ediţie a policy-brief-urilor care apar în cadrul proiectului realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung.
Autorii articolului consideră că există o serie de argumente care ar recomanda Moldova pentru a fi aleasă drept ulterioară ţintă a unor politici concertate ale Berlinului şi Parisului în vederea reglementării conflictului Transnistrean. Cele mai importante ar fi următoarele: statutul cîştigat al Moldovei drept ţară cu cele mai ferme aspiraţii proeuropene în pofida instabilităţii politice din ultima vreme; dimensiunile relativ mici ale ţării care face posibilă implementarea rapidă a reformelor; Moldova a devenit o prioritate politică pentru Germania, în timp ce Franţa este prezentă cultural mai mult în Moldova decît în alte zone ale Parteneriatului Estic; Franţa şi Germania au nevoie să-şi probeze capacităţile de mediere şi reglementare în condiţiile în care conflictul Transnistrean rămîne un „conflict îngheţat” despre care se crede că e „cel mai uşor” de rezolvat.
În acelaşi timp, autorii vorbesc despre o implicare diferită a Berlinului şi Parisului în Republica Moldova. În timp ce Germania îşi măreşte prin diverse mijloace influenţa în Republica Moldova, plasînd dosarul moldovenesc într-un context mai larg al relaţiilor sale cu Rusia, politica Franţei în raport cu Republica Moldova este marcată de o posibilă lipsă de voinţă politică, explicată prin: 1) preferinţa Franţei pentru stabilizarea arcului sudic al Europei şi 2) intenţia de a încetini pe termen mediu ritmurile de extindere a UE. Cu toate acestea, autorii consideră că conflictul Transnistrean ar putea servi drept numitor comun al intereselor celor două mari puteri europene în regiune.
Prin implicarea Franţei şi Germaniei în regiune analiza sugerează atingerea a două obiective majore: 1) depăşirea diviziunii din cadrul UE în ceea ce priveşte flancul sudic şi estic al vecinătăţii şi 2) ameliorarea situaţiei în cazul conflictului Transnistrean, fapt ce ar putea conduce pe termen mediu la identificarea unei soluţii finale. Aceste obiective pot fi realizate prin activarea cîtorva platforme de colaborare:
- Utilizarea agendei franco-germane 2020 drept cadru general al iniţiativei
- Sporirea numărului de susţinători ai iniţiativei prin implicarea Poloniei ca parte a formatului Triunghiului de la Weimar, stat care ar putea ulterior contribui la implicarea Grupului Visegrad şi a statelor promotoare ale Parteneriatului Estic – Suedia, Lituania, etc.
- Reanimarea Parteneriatului Estic, a cărui succese se dovedesc pînă în momentul de faţă destul de modeste, prin sporirea sprijinului politic oferit de statele europene a căror atenţie a fost pînă nu demult captată doar de zona Mediteraniană.
În final, autorii propun şi un Plan de Acţiuni care ar putea fi implementat într-o perioadă de doi ani. Acest Plan conţine următoarele activităţi:
- Contacte de la om la om, după modelul reconcilierii franco-germane, ceea ce ar implica următoarele:
Crearea unui Consiliu al tinerilor Moldova-Transnistria
Constituirea unui mecanism de înfrăţire oraş-sat dintre Moldova şi Transnistria şi asocierea anumitor oraşe europene în acest proces.
Acordarea unui premiu anual pentru iniţiative ce contribuie la reconciliere
Promovarea unui mecanism de schimb de studenţi între cele două maluri
- Regîndirea rolului societăţii civile în conflict: sporirea sprijinului local şi sectorial;
- Intensificarea promovării acţiunilor destinate combaterii corupţiei şi ameliorarea procesului de monitorizare a alocării fondurilor europene în Moldova;
- Reintegrarea ţării prin europenizarea ei – utilizarea zonei de liber schimb şi liberalizarea regimului de vize ca instrumente de reintegrare a ţării şi reconciliere;
- Pregătirea şi cultivarea unui segment cît mai mare de politicieni şi lideri de opinie tineri, interesaţi de a lucra în domeniul reglementării conflictului Transnistrean;
- Acordarea priorităţii zonelor rurale şi transformarea localităţilor ocupate preponderent cu agricultura
- Aplicarea unor politici culturale ca instrument de depăşire a tensiunilor.
Găsiţi aici varianta integrală a lucrării:
http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=295&id=4137&t=/STUDII-IDIS/Politica/Finding-Common-Denominators-in-the-Eastern-Partnership-Region-Towards-a-Strategic-French-German-Cooperation-in-Transnistrian-Conflict
Pentru mai multe detalii contactaţi Coordonatorul relaţii publice al IDIS „Viitorul”, Diana Lungu: 0 22 221844 sau diana.lungu@viitorul.org
Cooperarea franco-germană este o importantă verigă lipsă a politicilor de vecinătate promovate de Uniunea Europeană. În acest context, un autor german, David Rinnert şi un autor francez, Florent Parmentier, au argumentat necesitatea consolidării axei Paris-Berlin în contextul reglementării conflictului Transnistrean, Moldova servind pentru autorii studiului drept un posibil „laborator” de cooperare strategică dintre Franţa şi Germania ca urmare a succeselor înregistrate de Republica Moldova pe calea „europenizării”. Aceste şi alte concluzii se conţin în analiza „Identificarea numitorilor comuni în regiunea Parteneriatului Estic – Spre o cooperare strategică franco-germană în domeniul reglementării conflictului Transnistrean”, ediţie a policy-brief-urilor care apar în cadrul proiectului realizat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung.
Autorii articolului consideră că există o serie de argumente care ar recomanda Moldova pentru a fi aleasă drept ulterioară ţintă a unor politici concertate ale Berlinului şi Parisului în vederea reglementării conflictului Transnistrean. Cele mai importante ar fi următoarele: statutul cîştigat al Moldovei drept ţară cu cele mai ferme aspiraţii proeuropene în pofida instabilităţii politice din ultima vreme; dimensiunile relativ mici ale ţării care face posibilă implementarea rapidă a reformelor; Moldova a devenit o prioritate politică pentru Germania, în timp ce Franţa este prezentă cultural mai mult în Moldova decît în alte zone ale Parteneriatului Estic; Franţa şi Germania au nevoie să-şi probeze capacităţile de mediere şi reglementare în condiţiile în care conflictul Transnistrean rămîne un „conflict îngheţat” despre care se crede că e „cel mai uşor” de rezolvat.
În acelaşi timp, autorii vorbesc despre o implicare diferită a Berlinului şi Parisului în Republica Moldova. În timp ce Germania îşi măreşte prin diverse mijloace influenţa în Republica Moldova, plasînd dosarul moldovenesc într-un context mai larg al relaţiilor sale cu Rusia, politica Franţei în raport cu Republica Moldova este marcată de o posibilă lipsă de voinţă politică, explicată prin: 1) preferinţa Franţei pentru stabilizarea arcului sudic al Europei şi 2) intenţia de a încetini pe termen mediu ritmurile de extindere a UE. Cu toate acestea, autorii consideră că conflictul Transnistrean ar putea servi drept numitor comun al intereselor celor două mari puteri europene în regiune.
Prin implicarea Franţei şi Germaniei în regiune analiza sugerează atingerea a două obiective majore: 1) depăşirea diviziunii din cadrul UE în ceea ce priveşte flancul sudic şi estic al vecinătăţii şi 2) ameliorarea situaţiei în cazul conflictului Transnistrean, fapt ce ar putea conduce pe termen mediu la identificarea unei soluţii finale. Aceste obiective pot fi realizate prin activarea cîtorva platforme de colaborare:
- Utilizarea agendei franco-germane 2020 drept cadru general al iniţiativei
- Sporirea numărului de susţinători ai iniţiativei prin implicarea Poloniei ca parte a formatului Triunghiului de la Weimar, stat care ar putea ulterior contribui la implicarea Grupului Visegrad şi a statelor promotoare ale Parteneriatului Estic – Suedia, Lituania, etc.
- Reanimarea Parteneriatului Estic, a cărui succese se dovedesc pînă în momentul de faţă destul de modeste, prin sporirea sprijinului politic oferit de statele europene a căror atenţie a fost pînă nu demult captată doar de zona Mediteraniană.
În final, autorii propun şi un Plan de Acţiuni care ar putea fi implementat într-o perioadă de doi ani. Acest Plan conţine următoarele activităţi:
- Contacte de la om la om, după modelul reconcilierii franco-germane, ceea ce ar implica următoarele:
Crearea unui Consiliu al tinerilor Moldova-Transnistria
Constituirea unui mecanism de înfrăţire oraş-sat dintre Moldova şi Transnistria şi asocierea anumitor oraşe europene în acest proces.
Acordarea unui premiu anual pentru iniţiative ce contribuie la reconciliere
Promovarea unui mecanism de schimb de studenţi între cele două maluri
- Regîndirea rolului societăţii civile în conflict: sporirea sprijinului local şi sectorial;
- Intensificarea promovării acţiunilor destinate combaterii corupţiei şi ameliorarea procesului de monitorizare a alocării fondurilor europene în Moldova;
- Reintegrarea ţării prin europenizarea ei – utilizarea zonei de liber schimb şi liberalizarea regimului de vize ca instrumente de reintegrare a ţării şi reconciliere;
- Pregătirea şi cultivarea unui segment cît mai mare de politicieni şi lideri de opinie tineri, interesaţi de a lucra în domeniul reglementării conflictului Transnistrean;
- Acordarea priorităţii zonelor rurale şi transformarea localităţilor ocupate preponderent cu agricultura
- Aplicarea unor politici culturale ca instrument de depăşire a tensiunilor.
Găsiţi aici varianta integrală a lucrării:
http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=295&id=4137&t=/STUDII-IDIS/Politica/Finding-Common-Denominators-in-the-Eastern-Partnership-Region-Towards-a-Strategic-French-German-Cooperation-in-Transnistrian-Conflict
Pentru mai multe detalii contactaţi Coordonatorul relaţii publice al IDIS „Viitorul”, Diana Lungu: 0 22 221844 sau diana.lungu@viitorul.org
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2277
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33