Nume
Parola
Vizualizări: 2309
Intrarea produselor autohtone pe piaţa UE e posibilă doar prin conformarea cu cerinţele de calitate şi securitate alimentară
10 Septembrie 2010 — Pentru producătorii agricoli din Moldova, semnarea unui Acord de liber schimb cu UE va însemna deschiderea unei pieţe vaste, dar şi concurenţă dură. Pentru a face faţă exigenţelor, în special pe conformarea cu cerinţele de calitate şi de securitate alimentară, autorităţile moldovene trebuie să accelereze eforturile de ajustare la standardele europene. Or, la acest moment, o bună parte din cotele oferite la export de UE nu sunt valorificate în totalitate. Pentru a profita pe deplin de beneficiile unei eventuale deschideri şi mai aprofundate, e nevoie de a crea condiţii pentru creşterea randamentelor şi producţiilor culturilor agricole.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Impactul viitorului Acord de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană asupra sectorului agroalimentar din Republica Moldova”, prezentat la 10 septembrie 2010 la IDIS „Viitorul”. Studiul a fost elaborat la comanda şi cu susţinerea financiară a Fundaţiei Soros – Moldova.
Intrarea pe piaţa UE reprezintă pentru producătorii agricoli o şansă nu atât de uşor de valorificat, explică autorul studiului, expertul economic IDIS, Viorel Chivriga: „Intrarea pe piaţa UE sună bine şi atractiv pentru fermierii noştri. Or, asta înseamnă potenţial mare de absorbţie, putere de cumpărare ridicată şi stabilitate relativă a preţurilor. Însă, pe această piaţă concurenţa este şi va fi extrem de dură sub raportul preţului şi calităţii ofertei, dar şi a politicilor de promovare a produselor”.

Dificultăţile cu care se confruntă ani de zile exportatorii moldoveni de produse agro-alimentare sunt cele care înăbuşă potenţialul de a accede pe piaţa UE. Economistul Viorel Chivriga: „Cotele de export disponibile azi nu sunt valorificate, ceea ce demonstrează că o deschidere şi mai mare va fi dificilă de digerat, însă e posibilă. Randamentele actuale în agricultura locală sunt cu mult sub media europeană, iar în comparaţie cu unele state membre ale UE, acestea sunt mai reduse de 2-3 ori.”

O altă barieră la dinamizarea exporturilor spre UE este sistemul sanitar şi fitosanitar, care tranzitează extrem de lent de la standardele sovietice bazate pe GOST-uri la cele internaţionale, moderne, subliniază co-autorul studiului, economistul Ion Perju: „Cu toate că eforturile depuse de autorităţi se înteţesc, acestea nu sunt suficiente pentru a permite fructificarea deplină a facilităţilor mult-aşteptate din viitorul Acord de liber schimb”. De exemplu, acum sunt în vigoare patru tipuri de certificare în vederea asigurării calităţii şi siguranţei produselor alimentare: certificarea de calitate a produselor alimentare, certificarea igienică a produselor, certificarea veterinară, certificatul de conformitate. Or, e necesar de eliminat suprapunerea cerinţelor necesare prin stabilirea unui singur certificat de sănătate a produselor alimentare.

Procesul de deschidere va avantaja considerabil economia Moldovei, constată co-autorul studiului, expertul asociat Alexandru Fala: „Pe termen mediu şi lung, se estimează creşterea afluxului investiţiilor străine directe şi a investiţiilor locale în sectorul agroalimentar şi modernizarea agriculturii şi a unităţilor din industria prelucrătoare”. Fala este de părere că după semnarea Acordului de liber schimb aprofundat, importurile din UE vor creşte cu 11,1-15,5%. Economistul mai estimează o creştere spectaculoasă a importului unor produse agro-alimentare din UE, care au acum o pondere mică, cum ar fi băuturile alcoolice.

Pentru a exploata la maximum avantajul deschiderii economice a UE, studiul recomandă autorităţilor să insiste pe negocierea creşterii contingentelor tarifare la produse precum băuturile alcoolice, zahărul şi cerealele. Menţinerea măsurilor protecţioniste la importul zahărului, agreate cu Organizaţia Mondială a Comerţului, trebuie de asemenea să fie un obiectiv al decidenţilor. Între timp, ajustarea la standardele de calitate europene trebuie să se producă la turaţii maxime. Autorii mai insistă pe eliminarea barierelor netarifare din calea exporturilor agroalimentare moldoveneşti, în special a limitărilor voluntare la export.