21 Mai 2010 — Peste 30 de asociaţii de business au lansat azi, 21 mai 2010, Agenda Naţională de Business – 2010 (ANB). Agenda compilează priorităţi legislative în domeniul administrării fiscale şi vamale, facilitării accesului la finanţare şi simplificării mediului de afaceri. În acest moment, mai mulţi deputaţi ai Parlamentului RM, împreună cu reprezentanţi ai asociaţiilor de business, finalizează lucrul în comun asupra unui proiect de lege care încorporează marea majoritate a propunerilor formulate de către business.
La peste un an şi jumătate de la lansarea sa, Agenda Naţională de Business reprezintă una din cele mai accesibile şi mai bine plasate platforme de dialog între stat şi business, operând în mod participativ, transparent şi deschis în raport cu totalitatea grupurilor reprezentative pentru businessul din RM, indiferent de schimbările politice. Menţionăm că, abia din toamna anului 2010, iniţiativele ANB au fost în mod special apreciate de către autorităţile ţării, care au răspuns rapid şi în mod adecvat. Astfel, propunerile formulate de business, exprimate prin documente de poziţie, monitorizări şi evaluări tehnice sectoriale au servit drept un instrument serios într-o serie de politici, lansate de Guvernul RM pentru optimizarea reglementărilor economice şi susţinerea mediului pentru afaceri. Or, 27 dintre recomandările lansate în cadrul ANB se conţin în Programul de Stabilizare şi Relansare Economică.

Agenda Naţională de Business reflectă trei direcţii prioritare: politicile fiscale; facilitarea importului, exportului şi a procedurilor vamale şi accesul la finanţare. Pentru fiecare dintre aceste domenii, Asociaţiile de Business au identificat soluţii concrete la problemele cele mai dureros resimţite de către mediul de business.

Administrarea şi politicile fiscale
• Crearea unui sistem informaţional în domeniul urmării impozitelor. Asta pentru a evita situaţiile în care agenţii economici sunt nevoiţi să plătească diferite impozite în locuri diferite, să raporteze separat şi să prezinte unele certificate de la instituţii de stat pentru obţinerea altora.
• Tratarea autorităţilor publice şi agenţilor ca parteneri egali. Or, la acest moment sistemul fiscal îi tratează pe oamenii de afaceri ca pe nişte potenţiali infractori, în baza „prezumţiei vinovăţiei”. De multe ori, lucrătorii Inspectoratului Fiscal admit că au primit indicaţii neformale de a aplica sancţiuni, sub orice pretext. Soluţia recomandată este excluderea din actele normative a formulărilor generale, cum ar fi: „la discreţia”, „etc.”, „şi aşa mai departe”, „şi altele”, care permit extinderea nelimitată a competenţelor organismelor de control. Totodată, e nevoie ca să fie publicată lista agenţilor economici care vor fi supuşi unei inspecţii planificate de autorităţile fiscale.
• Aplicarea sancţiunilor către agenţii economici doar atunci când daunele cauzate către bugetul de stat sunt confirmate.
• Excluderea publicităţii şi promovării vânzărilor din domeniul livrărilor impozabile. Această măsură va stimula dezvoltarea armonioasă a afacerilor.
• Înregistrarea companiilor ca plătitoare de TVA în orice moment. Legislaţia fiscală în vigoare discriminează în mod nejustificat companiile mici. În mare măsură, dacă compania nu este înregistrată ca plătitor de TVA, atunci ea nu este printre cei mai preferaţi furnizori.

Facilitarea importului, exportului şi a procedurilor vamale
• Excluderea obligaţiunii de plată a TVA la importul de echipamente şi utilaje de producţie.
• Respectarea de către stat a angajamentului de restituire a TVA.
• Micşorarea timpului pentru tranzit doar în condiţii excepţionale. Or, din această cauză transportatorii autohtoni întâmpină mari dificultăţi în prestarea serviciilor lor specifice.
• Stabilirea unei proceduri clare privind modalitatea de efectuare a traficului rutier internaţional de mărfuri în regiunea transnistreană prin intermediul posturilor vamale internaţionale amplasate la hotarul între Ucraina şi Republica Moldova. În aşa fel se va debloca situaţia pe care o impun transportatorii din regiunea Odesa, susţinuţi de autorităţile competente ale Ucrainei.
• Renunţarea la perceperea impozitelor locale la trecerea frontierei de stat de către transportatorii ucraineni în unele puncte de trecere ale RM. Or, nerespectarea obligaţiilor internaţionale poate atrage sancţiuni din partea ţărilor vecine.
• Îmbunătăţirea legislaţiei ce reglementează activitatea brokerilor vamali, cu introducerea unor sancţiuni proporţionale mărimii daunelor aduse, ca rezultat a completării incorecte a documentelor necesare trecerii controlului vamal.
• Reducerea birocraţiei vamale exagerate, care stimulează fenomenul corupţiei şi diminuează în mod drastic colectările la bugetul de stat. Pentru asta, asociaţiile de business recomandă instalarea camerelor pentru înregistrarea video la vamă şi terminalele vamale.
• Renunţarea la a aplica noţiunea de „preţuri indicative”, care contravine Codului Vamal. Autoritatea vamală trebuie să dispună de motive temeinice şi să le prezinte în scris atunci când decide asupra (in)corectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant.

Accesul la finanţare
• Acordarea de linii de creditare de către Băncii Naţionale a Moldovei prin intermediul sistemului bancar comercial pentru creditarea economiei în scopuri investiţionale, la o rată a dobânzii joasă (rata de refinanţare a BNM), pe un termen de peste 10 ani.
• Simplificarea procedurii şi reducerea termenului de recuperare a gajului.
• Formarea unui fond de garantare din partea statului şi a unui cadru regulator echitabil şi simplu. Asta va stimula proiectele viabile prezentate de către agenţii economici pentru finanţări pe termen mediu şi lung în scopuri investiţionale sau de completare a capitalului circulant, în cazurile în care sunt insuficiente garanţii ale întreprinderilor, iar proiectul este considerat fiabil de către banca comercială.
• Ajustarea cadrului regulator în vederea scutirii de impozitul pe venit a unei părţi concrete din venitul angajatului, pentru sumele alocate achitării creditului contractat la bancă: pentru scopuri bine determinate care îmbunătăţesc starea socială a populaţiei, plăţi de studii (în ţară), procurării de locuinţă. Pentru aceeaşi sumă, angajatorul să fie scutit de plata fondului social.

Agenda Naţională de Business este susţinută de către cele mai active asociaţii de business din RM, printre care se numără: Confederaţia Naţională a Patronatului, Camera de Comerţ şi Industrie, precum şi alte asociaţii neafiliate. În Republica Moldova, procesul de consolidare şi promovare este facilitat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu sprijinul CIPE (Centrul Internaţional pentru Iniţiativă Privată).