Chișinău, 20 Septembrie 2018 — Analiza legislației și a practicilor existente de finanțare directă a Organizațiilor Societății Civile (OSC), realizată în perioada februarie-martie 2018, în cadrul studiului „Finanțarea directă a OSC de către stat în Republica Moldova”, a relevat mai multe probleme privind reglementarea juridică, transparența, planificarea, bugetarea și funcționarea mecanismului de finanțare directă a OSC. Această analiză generează următoarele concluzii de bază:

Din legislația națională lipsesc prevederile ce descriu principiile care stau la baza procesului de finanțare directă a OSC de către stat. Doar în regulamentele de finanțare a proiectelor în domeniul tineretului și a proiectelor culturale sunt menționate câteva dintre ele, cum ar fi principiile transparentei, liberei concurențe, diversității și neretroactivității. Acest subiect trebuie să fie parte componentă a Legislației cu privire la asociațiile obștești sau a regulamentului-cadru care definește mecanismul de finanțare directă.

Lipsesc de asemenea o serie de principii care în practica internațională sunt aplicate în relațiile dintre autorități și OSC. Printre acestea ar fi principiul proporționalității și al simplității, care recunoaște particularitățile fiecărei categorii de organizații și faptul că pentru fiecare dintre ele trebuie create condiții adecvate de participare la concursurile de finanțare directă, organizate de către stat. Nu se regăsește nici principiul dialogului, care stă la baza creării încrederii reciproce între parți și contribuie la creșterea eficienței cooperării între autorități și societatea civilă.

Nu sunt determinate clar normele și regulile de asigurare a finanțării respective. Constituirea unor bugete și linii de finanțare se face arbitrar, la discreția autorităților finanțatoare, fără consultare cu societatea civilă. Categoriile de cheltuieli admise în implementarea proiectelor finanțate de către stat trebuie extinse și ajustate la preturile de pe piața serviciilor.

Formele de finanțare directă a OSC de către stat trebuie diversificate. Astăzi există doar câteva forme de finanțare directă a OSC de către stat, iar cadrul legal nu reglementează condițiile în baza cărora se decide ce formă de finanțare să fie aplicată. În marea majoritate a cazurilor, decizia de alegere a formei de realizare a finanțării este luată, exclusiv, de către autoritățile finanțatoare, fără o evaluare prealabilă și fără consultarea societății civile. Pentru a consolida parteneriatul cu OSC și pentru a contribui în mod direct la dezvoltarea lor durabilă, autoritățile statului ar trebui să diversifice tipurile/formele de finanțare directă a OSC de către stat.

Instrucțiunile metodologice pentru APC și APL cu privire la finanțarea directă a proiectelor OSC nu sunt dezvoltate. Analizând regulamentele elaborate de către administrațiile publice care implementează programe și proiecte de finanțare directă a OSC în diferite domenii și discutând cu reprezentanții AP și OSC, constatăm că fiecare instituție s-a confruntat cu dificultăți la etapa elaborării regulamentelor pentru programele de finanțare directă, deoarece prevederile generale ale legislației nu sunt suficient de clare sau nu există deloc.

Domeniile de finanțare trebuie extinse. La momentul analizei, finanțarea directă se realizează doar în câteva domenii, iar statul are un angajament de cooperare cu societatea civilă în toate domeniile de dezvoltare. Există OSC cu capacități și resurse umane valoroase în domeniul dezvoltării regionale, eficienței energetice, drepturilor copilului, educației etc., dar care nu pot contribui la dezvoltarea domeniilor din lipsa programelor de finanțare. Spre exemplu, o asociație care realizează proiecte în domeniul protecției copilului nu poate solicita finanțare din partea statului, deoarece nu există niciun program care ar finanța astfel de activități. Pe de altă parte, există fonduri bugetate, dar care nu admit participarea OSC la valorificarea lor. Spre exemplu, OSC pot contribui și la implementarea activităților în domeniul dezvoltării regionale și cel al reintegrării țării, domenii pentru care sunt prevăzute mijloace anual în legea bugetului de stat, dar regulamentele fondurilor nu prevăd dreptul OSC de a le accesa.

Există un mare decalaj între posibilitățile de finanțare oferite de către APC în raport cu ceea ce poate asigura APL. Veniturile proprii acumulate de APL sunt prea mici pentru a putea realiza programe anuale de finanțare a proiectelor OSC. Acest fapt dezavantajează dezvoltarea OSC locale.

Transparența procesului de finanțare reprezintă un alt aspect care trebuie îmbunătățit semnificativ. Se constată o deficiență a mecanismului de comunicare între APC și OSC, în special în cazurile situațiilor de criză. Este necesară atât perfecționarea mecanismului de consultare și de dialog dintre APC și OSC, cât și delegarea responsabilității de asigurare a acestui proces unui departament/direcții din Cancelaria de Stat și Secretarului general de stat din fiecare minister.

Se observă o dihotomie a procesului de asigurare a transparenței, atunci când vorbim despre practicile de finanțare directă. Instituția publică afirmă că a asigurat procesul de transparență prin publicarea informației despre concursurile sale de granturi pe pagina instituțională, iar publicul-țintă apreciază acțiunea respectivă ca una insuficientă și care nu asigură pe deplin transparența procesului. Aceasta confirmă că sursele de informare și canalele de comunicare pentru promovarea informației despre programele de finanțare directă sunt dezvoltate insuficient. Majoritatea instituțiilor publice finanțatoare nu organizează evenimente de informare a OSC despre programele lor de finanțare directă. Deși există resurse planificate pentru diverse domenii care pot fi accesate de OSC, informația nu este descrisă clar și promovată suficient.

Procedurile și administrarea procesului de finanțare directă de către stat a OSC sunt o altă dimensiune pe care autoritățile trebuie să o perfecționeze. Criteriile generale de evaluare și selectare a proiectelor, stabilite prin Legea cu privire la asociațiile obștești, nu se regăsesc în totalitate în regulamentele de finanțare a proiectelor OSC, iar unele fonduri care oferă finanțare directă atât pentru APL, APC, cât și pentru OSC nu prevăd condiții distincte de finanțare pentru fiecare categorie de solicitanți. Regulile de stabilire a mărimii contribuției financiare a OSC la bugetul proiectului sunt neclare. Impunerea contribuției financiare obligatorii din partea OSC pentru proiecte finanțate de către stat nu totdeauna reprezintă un element încurajator pentru dezvoltarea parteneriatului dintre autoritățile publice și OSC.

Insuficiența resurselor umane calificate împiedică implementarea reușită a mecanismului de finanțare directă. În multe cazuri, legislația nu este aplicată corespunzător din cauza calificărilor limitate ale funcționarilor publici din cadrul AP contractante. AP se confruntă cu dificultăți în aplicarea corectă a legislației ce vizează procedurile de achiziții publice.

Calitatea proiectelor depuse la concurs nu întotdeauna corespunde așteptărilor instituției finanțatoare. OSC menționează că nu au în organizație persoane specializate în scrierea proiectelor și atragerea fondurilor, de aceea consideră că este necesar ca instituția finanțatoare, odată ce lansează concursul de granturi, să organizeze și instruiri pentru OSC în scrierea și implementarea proiectelor finanțate din bugetul de stat.

Nu există un sistem bine organizat de monitorizare și evaluare a proiectelor implementate de către OSC din fondurile oferite prin bugetul de stat, ceea ce face imposibilă aprecierea eficienței și a impactului proiectelor după implementare. Nu sunt elaborați indicatorii de evaluare sau indicatorii cost-beneficiu care ar oferi posibilitatea unei evaluări echitabile și echidistante.

Statul trebuie să confirme interesul și sprijinul față de dialogului social, a cărui calitate și eficiență depind inclusiv de înțelegerea și valorificarea potențialului OSC.
Pentru ca acesta să se producă, este necesar ca statul să accentueze recunoașterea rolului societății civile și să-și ajusteze mecanismul de finanțare directă a OSC. Se recomandă:

- Perfecționarea legislației cu privire la organizațiile necomerciale pentru a include principiile, formele, descrierea procedurilor de acordare a finanțării directe OSC de către stat, precum și a regulilor de stabilire a cotelor contribuțiilor financiare ale OSC.
- Stabilirea instituției responsabile din cadrul guvernului care să coordoneze implementarea Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile.
- Introducerea în Legea bugetului de stat anual a prevederilor legate de finanțarea programului de dezvoltare a societății civile, diversificarea formelor de finanțare directă a OSC de către stat, finanțând inclusiv proiecte de dezvoltare organizațională.
- Bugetarea mijloacelor pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile și a Planului de acțiuni pentru implementarea ei pentru perioada 2018-2020.
- Elaborarea unui regulament–cadru pentru finanțarea directă a proiectelor OSC, în baza prevederilor legislației cu privire la organizațiile necomerciale.
- Aprobarea instrucțiunilor metodologice pentru punerea în aplicare a mecanismului de finanțare directă a OSC de către stat.
- Extinderea domeniilor de cooperare între stat și OSC cu finanțarea directă a proiectelor. Revizuirea regulamentelor de finanțare ale Fondului de dezvoltare regională, Fondului pentru eficiență energetică, alocațiilor pentru reintegrarea țării etc., în scopul atragerii OSC în calitate de parteneri în implementare și includerea lor în lista candidaților eligibili.
- Elaborarea și dezvoltarea conceptului de finanțare de lungă durată/multianuală. Proiectele complexe au nevoie de un termen de implementare mai mare decât cel de 11 luni permis astăzi.
- Dezvoltarea mecanismelor de încurajare a APL să planifice mijloace și să lanseze programe de finanțare directă a OSC.
- Diversificarea canalelor de distribuire a informației despre programele de finanțare directă a OSC de către stat.
- Organizarea anuală a instruirilor pentru funcționarii publici responsabili de gestionarea programelor de finanțare directă din fiecare instituție finanțatoare (APC și APL).
- Dezvoltarea mecanismelor care să contribuie la consolidarea capacitaților OSC de scriere și implementare a proiectelor din fondurile guvernamentale.
- Elaborarea sistemului de monitorizare și evaluare a implementării proiectelor finanțate de stat.

Analiza și implementarea acestor recomandări vor contribui decisiv la creșterea nivelului de cooperare între instituțiile statului și OSC, vor servi drept dovadă a recunoașterii de către stat a rolului important al societății civile în dezvoltarea statului. O societate civilă puternică și implicată în activitățile comune de administrare și dezvoltare reprezintă indicatorul primar de dezvoltare a democrației într-o societate.

Pentru mai multe detalii vedeți Studiul „Finanțarea directă a OSC de către stat în Republica Moldova” ::: https://goo.gl/rEkC5u

Studiul a fost realizat de experta Liliana Palihovici, președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”.

Acest articol a fost realizat datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului și nu reflectă neapărat poziția USAID sau a Guvernului SUA.