Nume
Parola
Vizualizări: 3005
Statul trebuie să elimine constrângerile legislative şi instituţionale, pentru a stimula libera concurenţă
9 Februarie 2010 — Interesele tenebre şi înţelegerile de cartel, pe de o parte, şi acţiunile nechibzuite ale statului, pe de alta, au dus la situaţia în care unele segmente ale economiei naţionale sunt monopolizate. Cele mai mari semne de îngrijorare le trezesc piaţa cărnii, cea a exportului de metale feroase, dar şi măsurile stângace de anihilare a aranjamentelor monopoliste din economie. De la înfiinţarea sa, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei a dat uneori dovadă de pasivitate şi nu s-a făcut remarcată prin acţiuni ferme de stăvilire a monopolizării. Alarmant este faptul că acţiunile statului de încurajare a activităţii economice, o dată aplicate discriminatoriu, ajung să stimuleze concurenţa neloială. Iată de ce autorităţile trebuie să ia în serios măsurile planificate de demonopolizare a economiei, asumate în Programul de stabilizare şi relansare economică pe anii 2009-2011.

Acestea sunt principalele concluzii ale participanţilor la dezbaterea economică organizată de IDIS „Viitorul”, marţi, 9 februarie 2009, în parteneriat cu Asociaţia Ziariştilor Economişti. Evenimentul a întrunit peste treizeci de participanţi, care s-au pronunţat pe marginea eficienţei acţiunilor Guvernului de demonopolizare a economiei:

„Sunt trei căi de a ajunge la monopolizare sau la o poziţie dominantă: calea firească, tolerată de legislaţie, prin fuziune, creştere; calea frauduloasă, obţinută prin încălcări grave ale legislaţiei, prin rea voinţă. Cea de-a treia cale poate fi parcursă prin implicarea statului, barierele instituţionale. Iată ce avem în vedere prin acţiuni de demonopolizare a economiei, anume eliminarea acelor bariere instituţionale: Hotărâri de Guvern legi, regulamente. De exemplu, pe piaţa cărnii nu putem vorbi despre o întreprindere care e dominantă sau monopolistă; noi am depistat vre-o patruzeci. În acest caz, problema este de natură instituţională, şi anume Comisia ilegal creată, care repartiza cotele. De ce nu resimţim un efect imediat acum, când această Comisie a fost lichidată? Pentru asta e nevoie de puţin timp.”
(Viorica Cărare, director general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei din Moldova)

„Demonopolizarea economiei este o problemă foarte complexă. Eliminarea barierelor nu rezolvă totul. Există probleme serioase la supravegherea pieţii. Piaţa este inundată de produse necalitative şi contrafăcute. Trebuie întreprinse măsuri privind respectarea cerinţelor tehnice la producţie. Până la urmă, toate astea afectează consumatorii.”
(Ludmila Negruţă, preşedinte, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Moldova)

„Noi ne propunem să nu constrângem competiţia: acesta este obiectivul nostru. Grija statului este de a crea pieţe prin mecanisme legislative şi instituţionale. Trebuie să existe reguli clare şi transparente pentru toţi operatorii. Statul trebuie să găsească echilibru între interesele operatorilor, care dintotdeauna au vrut o cotă de piaţă mai mare. Pe de altă parte, sunt interesele consumatorilor, care au o capacitate mai redusă de a se autoorganiza şi negocia. Iată de ce autorităţile trebuie să compenseze acest gol. Statul trebuie să intervină cu unele limitări la intrarea pe piaţă, la autorizare, fiindcă avem nevoie de operatori serioşi. Aceste limitări trebuie aplicate transparent. E grav când însăşi statul distorsionează pieţele. Noi am început a întreprinde măsuri de eliminare a elementelor de distorsiune. O altă grijă a noastră este să veghem ce se întâmplă cu Moldtelecom, Calea Ferată, Air Moldova etc.”
(Valeriu Lazăr, vicepremier, ministrul Economiei şi Comerţului)

„Ceea ce deranjează pe toată lumea sunt monopolurile parvenite prin cârdăşia dintre agenţii economici şi guvernare, care au fost posibile în trecut din cauza excesului de reglementare. Cel mai elocvent exemplu este cel al exportului de metale. Nu înţeleg ce interes public a fost apărat atunci când s-a adoptat Hotărârea de Guvern prin care unei singure companie i s-a permis să exporte? Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu are în acest moment atât rolul de a reglementa o piaţă funcţională, cât de a se sesiza în cazul înţelegerilor de cartel. E nevoie de foarte multă voinţă pentru a interveni, fiindcă aceste relaţii tenebre s-au construit în timp.”
(Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe)

„Problema fundamentală e că nu există finalitate şi continuitate în asigurarea condiţiilor pentru concurenţă liberă în activităţile economice. Ceea ce ne îngrijorează este inacţiunea statului, care de multe ori s-a mulţumit cu rolul de observator, chiar dacă era evident că agenţii economici sau consumatorii aveau de suferit. Mai mult ca atât, aceste inacţiuni puteau fi urmate cu exces de zel în instituirea de bariere pentru agenţii economici, care distorsionau activităţile economice. Cel mai elocvent exemplu este reglementarea prin licenţiere a peste 50 de genuri de activitate. În prezent, doar prin cooperarea dintre autorităţi, oameni de afaceri şi consumatori putem avea o politică de stimulare a activităţii de întreprinzător şi de protecţie a concurenţei loiale”.
(Viorel Chivriga, expert economic, IDIS „Viitorul”)

Programul de stabilizare şi relansare economică pe anii 2009-2011 prevede 15 măsuri de demonopolizare a economiei. Printre acestea sunt: reducerea numărului genurilor de activitate supuse licenţierii şi simplificarea procedurilor de licenţiere, perfecţionarea mecanismului de acordare a autorizaţiilor pentru transportul internaţional, elaborarea Regulamentului privind eliberarea şi utilizarea autorizaţiilor (unilaterale) pentru transporturi rutiere internaţionale şi excluderea barierelor administrative în repartizarea autorizaţiilor respective.

Acţiunile propuse fac referinţă directă la importul de carne, comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase. Totodată, sunt vizate serviciile de pază a obiectelor de importanţă majoră, piaţa serviciilor de transport feroviar şi aeriene, infrastructura de comunicaţii electronice. Guvernul s-a mai angajat să accelereze procesul de deetatizare a activelor de stat printr-un proces competitiv şi transparent.

IDIS „Viitorul” a reluat în septembrie 2009 tradiţia sa de organizare a dezbaterilor economice, demarată în anul 2007. Această rundă este desfăşurată cu suportul financiar al the Balkan Trust for Democracy.