Vizualizări: 3521
„E necesar să creăm locuri de muncă în Republica Moldova, să protejăm producătorii autohtoni”
11 Noiembrie 2009 — Interviul „Monitorul de Business” cu Ludmila Negruţă, director general al fabricii „Viorica-Cosmetic”, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Moldova
MB: Care a fost rolul Asociaţiei Dvs. în contextul crizei economice? În ce măsură v-a ajutat faptul că sunteţi membru al acestei Asociaţii?
LN: Pentru depăşirea crizei economice globale, reieşind din obiectivul principal al Statutului Asociaţiei, şi anume crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea producătorilor autohtoni, eliminarea barierelor în activitatea de antreprenoriat, au fost înaintate propuneri concrete, inclusiv organelor administraţiei publice centrale, pentru a susţine producătorii locali. Realizarea propunerilor şi măsurilor privind protejarea producătorilor autohtoni este mult mai efectivă atunci când acestea vin din numele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Moldova. În final, măsurile acceptate se reflectă nu numai asupra membrilor Asociaţiei, dar şi asupra tuturor agenţii economici.
Efectul negativ al crizei se răsfrânge tot mai pronunţat asupra producătorilor autohtoni. Considerăm că situaţia ar fi cu mult mai bună, dacă piaţa internă ar fi protejată de produse importate ieftine de o calitate inferioară. Protejarea pieţei interne ar putea fi realizată prin aplicarea reglementărilor tehnice pentru produsele respective. La etapa elaborării legislaţiei, ajustării aspectelor tehnice, este foarte necesară o conlucrare mai efectivă între ministerele de specialitate şi producători, dat fiind faptul că scopul principal este comun – crearea şi menţinerea condiţiilor favorabile pentru activitatea producătorilor autohtoni.
Drept exemplu poate servi anularea Ordinului MEC nr.36 din 12.03.09 necesită urgentarea elaborării şi implementării într-un termen cât mai restrâns a măsurilor concrete privind unele instrumente de protejare a pieţei interne de importul mărfurilor de o calitate inferioară şi a produselor contrafăcute.
Actualmente, producătorii autohtoni sunt obligaţi să respecte întocmai cerinţele standardelor sistemului calităţii produselor în Republica Moldova, care sunt cu mult mai înalte comparativ cu cele similare în alte ţări.
Considerăm că protejarea producătorului autohton ar fi posibilă prin:
a) stabilirea pe piaţa internă a cotelor speciale pentru marfa de import pentru fiecare domeniu, reieşind din posibilităţile de producere a producătorilor autohtoni; sau introducerea şi aplicarea unor taxe, prin modificarea tarifului vamal, la importul producţiei (mărfurilor) similare cu cele produse în ţară;
b) este necesară anularea taxelor vamale la importul de către producătorii autohtoni a materiei prime (ingredientelor) necesare pentru producţia finită, care nu este în ţară.
MB: Care au fost cele mai mari probleme cauzate de criză?
LN: Fiindcă în cadrul Asociaţiei sunt întreprinderi din diverse domenii de activitate, şi problemele sunt diverse.
Practic, la toate întrunirile, la care participă reprezentanţilor organelor publice centrale şi agenţilor economici, este abordată chestiunea privind protejarea pieţei interne de produsele contrafăcute; neadmiterea importului ilegal; reglementarea importului produselor, precum şi aplicarea unor taxe speciale la import prin modificarea tarifului vamal; legalizarea bazei normative, adică revizuirea, perfecţionarea, ajustarea Reglementărilor tehnice la standardele conexe a altor ţări pentru produsele ramurilor economiei naţionale; modificarea unor acte legislative şi normative, în special a celor ce ţin de politica fiscală. A mai fost menţionată şi problema insuficienţei cadrelor calificate, atât de specialişti, cât şi de muncitori, în majoritatea sectoarelor economiei naţionale, precum şi multe altele.
MB: Care piaţă a fost mai grav afectată de criză: internă sau externă?
LN: La această întrebare e dificil de a răspunde prompt. Deoarece din cauza crizei economice globale a scăzut puterea de cumpărare a populaţiei, au fost afectate atât piaţa internă, cât şi cea externă. Producătorii la care ponderea exportului a constituit mai mult decât 50 la sută sunt afectaţi de micşorarea exportului pe piaţa externă. Desigur, a devenit mai costisitoare materia primă procurată peste hotare, însă ne confruntăm cu multiple probleme şi pe piaţa internă. De aceea am şi menţionat deja că o problemă majoră constă în protejarea pieţei interne de importul ilegal, de produsele care nu corespund standardelor calităţii.
MB: Ce lecţii/concluzii aţi tras pentru viitor?
LN: Istoria economică mondială nu a cunoscut o asemenea criză. Începutul a fost când economia globală era în ascensiune, când nu erau prezente cataclismele naturale de proporţii şi războaiele mondiale. Criza te impresionează prin proporţiile sale. Nu este nicio ramură a economiei care să nu fie afectată de criză. Se schimbă strategiile şi tacticile, se schimbă măsurile de stabilizare a economiei, dar cauzele rămân necunoscute şi măsurile întreprinse nu sunt efective. După părerea mea, pînă când opinia mondială nu va cunoaşte adevăratele cauze ale crizei, nu vom putea lua învăţăminte din experienţa istorică negativă şi nu vom putea elabora un sistem de protecţie anticriză eficient.
MB: Care ar fi priorităţile de inclus în programul anticriză al Guvernului?
LN: În primul rând, consider că e necesar de a întreprinde cât mai operativ toate măsurile respective în vederea protejării consumatorului, promovării şi susţinerii producătorului autohton, pieţei interne, de a menţine o stabilitate în sistemul de impozitare, de a înăspri controlul în sectorul vamal, de a micşora rata dobânzii la credite; de a analiza şi a introduce un sistem de reducere a poverii administrative şi fiscale pentru desfăşurarea afacerilor, de a elimina barierele administrative care stau în calea investitorilor.
Totodată, considerăm că este foarte important ca, la implementarea oricărui document de politici, autorităţile publice să examineze mai întâi efectele materiale şi nemateriale, avantajele şi dezavantajele şi numai după aceasta să ia o decizie finală, echilibrată.
Criza mondială a pierdut din intensitatea sa şi în multe ţări procesul de recesiune s-a stopat. Aceasta este rezultatul activităţii guvernelor acestor ţări, care este îndreptat către protecţia producătorilor şi a pieţei interne.
Republica Moldova tinde spre Uniunea Europeană – dar aceasta nu presupune numai vize şi legalizarea muncii pentru cetăţenii moldoveni care, de altfel, sunt nevoiţi să muncească peste hotare.
E necesar să creăm locuri de muncă în Republica Moldova, să protejăm producătorii autohtoni. E necesar de protejat atât ramura zahărului, cât şi a produselor de cofetărie, industria conservelor, produsele de lactate, cosmetice, patiserie, tutunărie, precum şi alte ramuri a economiei naţionale, cum se procedează în Uniunea Europeană.
De exemplu, nu este corect când taxa vamală de import la zahăr este de 30%, plus taxa specială 38%, iar la caramelă (în componenţa căruia intră 70% de zahăr) taxa vamală este de 15%. Aceeaşi situaţie este şi în industria conservelor – producerea gemurilor şi a dulceţurilor, sucurilor, copturilor.
Trebuie armonizate urgent măsurile de protecţie asupra zahărului şi a produselor de cofetărie cu legislaţia europeană.
MB: Care a fost rolul Asociaţiei Dvs. în contextul crizei economice? În ce măsură v-a ajutat faptul că sunteţi membru al acestei Asociaţii?
LN: Pentru depăşirea crizei economice globale, reieşind din obiectivul principal al Statutului Asociaţiei, şi anume crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea producătorilor autohtoni, eliminarea barierelor în activitatea de antreprenoriat, au fost înaintate propuneri concrete, inclusiv organelor administraţiei publice centrale, pentru a susţine producătorii locali. Realizarea propunerilor şi măsurilor privind protejarea producătorilor autohtoni este mult mai efectivă atunci când acestea vin din numele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Moldova. În final, măsurile acceptate se reflectă nu numai asupra membrilor Asociaţiei, dar şi asupra tuturor agenţii economici.
Efectul negativ al crizei se răsfrânge tot mai pronunţat asupra producătorilor autohtoni. Considerăm că situaţia ar fi cu mult mai bună, dacă piaţa internă ar fi protejată de produse importate ieftine de o calitate inferioară. Protejarea pieţei interne ar putea fi realizată prin aplicarea reglementărilor tehnice pentru produsele respective. La etapa elaborării legislaţiei, ajustării aspectelor tehnice, este foarte necesară o conlucrare mai efectivă între ministerele de specialitate şi producători, dat fiind faptul că scopul principal este comun – crearea şi menţinerea condiţiilor favorabile pentru activitatea producătorilor autohtoni.
Drept exemplu poate servi anularea Ordinului MEC nr.36 din 12.03.09 necesită urgentarea elaborării şi implementării într-un termen cât mai restrâns a măsurilor concrete privind unele instrumente de protejare a pieţei interne de importul mărfurilor de o calitate inferioară şi a produselor contrafăcute.
Actualmente, producătorii autohtoni sunt obligaţi să respecte întocmai cerinţele standardelor sistemului calităţii produselor în Republica Moldova, care sunt cu mult mai înalte comparativ cu cele similare în alte ţări.
Considerăm că protejarea producătorului autohton ar fi posibilă prin:
a) stabilirea pe piaţa internă a cotelor speciale pentru marfa de import pentru fiecare domeniu, reieşind din posibilităţile de producere a producătorilor autohtoni; sau introducerea şi aplicarea unor taxe, prin modificarea tarifului vamal, la importul producţiei (mărfurilor) similare cu cele produse în ţară;
b) este necesară anularea taxelor vamale la importul de către producătorii autohtoni a materiei prime (ingredientelor) necesare pentru producţia finită, care nu este în ţară.
MB: Care au fost cele mai mari probleme cauzate de criză?
LN: Fiindcă în cadrul Asociaţiei sunt întreprinderi din diverse domenii de activitate, şi problemele sunt diverse.
Practic, la toate întrunirile, la care participă reprezentanţilor organelor publice centrale şi agenţilor economici, este abordată chestiunea privind protejarea pieţei interne de produsele contrafăcute; neadmiterea importului ilegal; reglementarea importului produselor, precum şi aplicarea unor taxe speciale la import prin modificarea tarifului vamal; legalizarea bazei normative, adică revizuirea, perfecţionarea, ajustarea Reglementărilor tehnice la standardele conexe a altor ţări pentru produsele ramurilor economiei naţionale; modificarea unor acte legislative şi normative, în special a celor ce ţin de politica fiscală. A mai fost menţionată şi problema insuficienţei cadrelor calificate, atât de specialişti, cât şi de muncitori, în majoritatea sectoarelor economiei naţionale, precum şi multe altele.
MB: Care piaţă a fost mai grav afectată de criză: internă sau externă?
LN: La această întrebare e dificil de a răspunde prompt. Deoarece din cauza crizei economice globale a scăzut puterea de cumpărare a populaţiei, au fost afectate atât piaţa internă, cât şi cea externă. Producătorii la care ponderea exportului a constituit mai mult decât 50 la sută sunt afectaţi de micşorarea exportului pe piaţa externă. Desigur, a devenit mai costisitoare materia primă procurată peste hotare, însă ne confruntăm cu multiple probleme şi pe piaţa internă. De aceea am şi menţionat deja că o problemă majoră constă în protejarea pieţei interne de importul ilegal, de produsele care nu corespund standardelor calităţii.
MB: Ce lecţii/concluzii aţi tras pentru viitor?
LN: Istoria economică mondială nu a cunoscut o asemenea criză. Începutul a fost când economia globală era în ascensiune, când nu erau prezente cataclismele naturale de proporţii şi războaiele mondiale. Criza te impresionează prin proporţiile sale. Nu este nicio ramură a economiei care să nu fie afectată de criză. Se schimbă strategiile şi tacticile, se schimbă măsurile de stabilizare a economiei, dar cauzele rămân necunoscute şi măsurile întreprinse nu sunt efective. După părerea mea, pînă când opinia mondială nu va cunoaşte adevăratele cauze ale crizei, nu vom putea lua învăţăminte din experienţa istorică negativă şi nu vom putea elabora un sistem de protecţie anticriză eficient.
MB: Care ar fi priorităţile de inclus în programul anticriză al Guvernului?
LN: În primul rând, consider că e necesar de a întreprinde cât mai operativ toate măsurile respective în vederea protejării consumatorului, promovării şi susţinerii producătorului autohton, pieţei interne, de a menţine o stabilitate în sistemul de impozitare, de a înăspri controlul în sectorul vamal, de a micşora rata dobânzii la credite; de a analiza şi a introduce un sistem de reducere a poverii administrative şi fiscale pentru desfăşurarea afacerilor, de a elimina barierele administrative care stau în calea investitorilor.
Totodată, considerăm că este foarte important ca, la implementarea oricărui document de politici, autorităţile publice să examineze mai întâi efectele materiale şi nemateriale, avantajele şi dezavantajele şi numai după aceasta să ia o decizie finală, echilibrată.
Criza mondială a pierdut din intensitatea sa şi în multe ţări procesul de recesiune s-a stopat. Aceasta este rezultatul activităţii guvernelor acestor ţări, care este îndreptat către protecţia producătorilor şi a pieţei interne.
Republica Moldova tinde spre Uniunea Europeană – dar aceasta nu presupune numai vize şi legalizarea muncii pentru cetăţenii moldoveni care, de altfel, sunt nevoiţi să muncească peste hotare.
E necesar să creăm locuri de muncă în Republica Moldova, să protejăm producătorii autohtoni. E necesar de protejat atât ramura zahărului, cât şi a produselor de cofetărie, industria conservelor, produsele de lactate, cosmetice, patiserie, tutunărie, precum şi alte ramuri a economiei naţionale, cum se procedează în Uniunea Europeană.
De exemplu, nu este corect când taxa vamală de import la zahăr este de 30%, plus taxa specială 38%, iar la caramelă (în componenţa căruia intră 70% de zahăr) taxa vamală este de 15%. Aceeaşi situaţie este şi în industria conservelor – producerea gemurilor şi a dulceţurilor, sucurilor, copturilor.
Trebuie armonizate urgent măsurile de protecţie asupra zahărului şi a produselor de cofetărie cu legislaţia europeană.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2278
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33