19 Ianuarie 2021 — CINE VA RĂSPUNDE PENTRU DOSARELE INTENTATE ABUZIV ÎMPOTRIVA PRIMARILOR INCOMOZI, SĂNĂTATEA PIERDUTĂ ȘI VIEȚILE DISTRUSE DE PROCURORI?
„Dacă există vreun primar care a fost presat de către procurorii Procuraturii Anticorupție atunci acesta are dreptul să facă declarații. Nu am auzit nicio declarație pe subiectul respectiv în perioada cât am exercitat această funcție (2016-2019).” Declarația aparține fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și a fost făcută la TV 8. Întrebat dacă este sau nu o coincidență faptul că majoritatea aleșilor locali cărora le-au fost intentate dosare penale în perioada 2016-2018 au fost nevoiți să treacă de partea guvernării de atunci și dacă acestea sunt presiuni politice exercitate de organele de drept ale statului, fostul șef al PA a răspuns: „Existența dosarului penal poate fi percepută ca o presiune de cel în privința căruia a fost inițiată urmărirea penală. În societate nu este totul ideal și primul lucru la care se gândește primarul căruia i-a fost inițiat dosarul penal este că nu reprezintă partidul care trebuie.” Potrivit lui Viorel Morari, dosarele deschise reprezentanților APL, de regulă, se inițiau în baza actelor de revizie sau a denunțului vreunui cetățean. Viorel Morari a sugerat că nu procurorii, dar organul de urmărire penală reprezentat de CNA și MAI nu este independent deoarece liderii acestor instituții sunt numiți pe criterii politice.

Președintele Centrului de Resurse Juridice Vladislav Gribincea a explicat că procurorii pot iniția dosare penale pe numele primarilor orașelor și municipiilor, în competența CNA sunt cazurile intentate primarilor de sate și de comune. „Nu degeaba politicienii se luptau pentru CNA, prin intermediul acestei instituții aveau acces peste tot, mai ales la primari și, mai ales, în ajun de alegeri.”

În același timp, potrivit lui Vladislav Gribincea și procurorii sunt responsabili de abuzurile comise deoarece nu au reacționat în cazuri evidente. „Și Procuratura era folosită în calitate de bâtă politică, fără această instituție capturarea statului nu era posibilă. Atunci când s-au întâmplat aceste lucruri toți au tăcut, iată de ce trebuie să răspundă toți: procurori, judecători, polițiști, dar și CNA.” Președintele Centrului de Resurse Juridice consideră că ofițerii de urmărire penală ai CNA nici astăzi nu sunt independenți, totul depinde de presiunea care se exercită asupra conducerii acestei instituții sau asupra subdiviziunilor MAI și ale Procuraturii.

Potrivit unui studiu realizat de CALM și IDIS Viitorul, în perioada 2015-2018 au fost intentate 192 de cauze penale pornite pe abuz, neglijență și exces de putere în privința reprezentanților APL. Doar 9% dintre acestea au ajuns să fie examinate în instanțele de judecată, cea mai mare parte au fost încetate sau clasate, fie s-a refuzat pornirea urmăririi penale. Majoritatea aleșilor locali cu dosare penale reprezentau partidele de opoziție.

În anul 2017, Consiliul Europei și-a exprimat îngrijorarea față de presiunile asupra aleșilor locali din Republica Moldova, iar în 2018 a adoptat o Rezoluție în care atrage atenția că exercitarea funcțiilor de primar este afectată negativ de o practică intensă de utilizare a urmăririi penale împotriva primarilor și a altor reprezentanți de la nivel local (dosare penale). „Unele dintre aceste acuzații penale par a fi aduse din motive nerezonabile sau nesemnificative care uneori sunt legate de lipsa resurselor la autoritățile locale pentru a-și îndeplini competențele”.

Consiliul Europei invita atunci autoritățile statului Republicii Moldova să revină pe calea descentralizării, prin respectarea Cartei Europene a autonomiei locale și implementarea corespunzătoare și completă a tuturor recomandărilor precedente ale Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, dar și să accelereze procesul de îndeplinire a obiectivelor aprobate în Strategia Națională de descentralizare și în alte politici relevante. Tot în acea perioadă, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a denunţat mai multe presiuni exercitate asupra aleşilor locali prin intermediul organelor de forță ale statului.

Amintim că în perioada 2016-2018 au fost intentate mai multe dosare aleșilor locali, în atenția presei ajungând cazuri de rezonanță precum cel al primarului municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă, președintelui raionului Dubăsari Grigore Policinschi, primarul orașului Basarabeasca Valentin Cimpoieș etc. În marea majoritate a cazurilor vinovăția aleșilor locali nu a fost demonstrată, aceștia însă au fost nevoiți să suporte tot calvarul interogărilor și intimidărilor din partea organelor statului.

Serviciul de Comunicare al CALM