17 Mai 2012 — Proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 este propus să ofere o viziune pe termen lung al dezvoltării Republicii Moldova. Constatăm că în pofida bunelor intenţii şi consultărilor în elaborare acesteia, proiectul promovează o abordare limitată, axată doar pe unele aspecte ale creşterii economice a ţării . Modelul propus de realizare a creşterii economice nu reflectă viziunea de dezvoltare durabilă a ţării.
Proiectul strategiei în anumite condiţii ar putea contribui la creşterea economică însă abordarea exclusivă a strategiei va împiedica dezvoltarea durabilă. Proiectul strategiei va condiţiona subordonarea priorităţilor tuturor altor strategii sectoriale, avînd efecte adverse negative asupra dezvoltării durabile sectoriale ale ţării.
Priorităţile creşterii economice şi dezvoltării durabile sunt complementare dar nu reciproc exclusive. Substituirea scopului de dezvoltare durabilă cu obiectivul important, dar mai îngust ca scop, de creştere economică este greşit în principiu. Dezvoltarea durabilă include creşterea economică robustă.

Recomandăm:
1. Amînarea dezbaterilor asupra proiectului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 în cadrul plenului Parlamentului şi organizarea audierilor publice cu participarea reprezentanţilor societăţii civile,
2. Redenumirea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 în Strategia sau Concepţia de Facilitare a Creşterii Economice: 7 priorităţi cheie,
3. Examinarea oportunităţii adoptării Strategiei prin hotărîea Guvernului ca un document de referinţă în realizarea eforturilor sale de crearea condiţiilor pentru creşterea economică,
4. Strategia va deveni o concepţie de creare a condiţiilor de realizare a creşterii economice avînd o prioritate asupra unor prevederi ai strategiilor sectoriale unde există neconcordanţe, însă va recunoaşte rolul complementar şi important al strategiilor sectoriale şi nu va interfera cu prevederile acestora în realizarea dezvoltării multidimensionale a ţării,
5. Se va elabora o strategie durabilă de dezvoltare a ţării, avînd exemplu Strategiei Naţionale de Dezvoltare (SND) pentru perioada următorilor 5 ani, aceasta ar include priorităţile de dezvoltare a ţării pe toate domeniile, inclusiv: consolidarea funcţionării instituţiilor democratice, sănătate, mediu, social, educaţie, justiţie, asigurarea drepturilor omului, integritatea ţării, infrastructura, dezvoltarea regională şi descentralizarea, eficienţa administraţiei, aspectele intersectoriale ca gender, etc,
6. Exerciţiul de elaborare a strategiei durabile de dezvoltare a ţării va fi asigurat printr-un proces participativ larg pentru toate etapele de elaborare a documentelor prin includerea tuturor sectoarelor şi domeniilor.
7. Implicarea adecvată a partenerilor de dezvoltare în procesul de redactare, elaborare şi implementare a Strategiilor de dezvoltare.

Principalele constatări pozitive în textul proiectului Strategiei:
- Redefinirea modelului de creştere economică bazat pe atragerea investiţiilor străine, dezvoltarea industriilor naţionale orientate pe producţie şi export al bunurilor şi serviciilor, transferul şi asimilarea tehnologiilor moderne, facilitarea finanţelor economice accesibile, simplificarea substanţială a activităţii economice şi reducerii poverii de constrângere în activitatea economică,
- Recunoaşterea calităţii creşterii economice actuale doar extensive bazate pe majorarea stocului de capital fix, creşterea productivităţii relative în sectoriale de servicii şi parţial industriilor din contul productivităţii în agricultură, toate fără crearea locurilor de muncă noi, reducerea forţei de muncă,
- Diagnosticarea adecvată a costului excesiv al finanţelor pentru creştere economică (lipsesc obiectivele şi politicile de micşorare a acestora),
- Diagnosticarea adecvată a poverii excesive şi a barierelor în iniţierea şi funcţionarea antreprenoriatului (lipsesc soluţii pragmatice de reducere a acestora),
- Diagnosticarea adecvată a riscului extern major al costului energiei ca factor de producţie (lipsesc soluţiile de diversificare a producţiei energiei),
- Diagnosticarea adecvată a insuficienţei, relevanţei şi calităţii deprinderilor ca factor de producţie din industriile investiţionale (lipseşte analiza contextuală în funcţie de industria competitivă),
- Diagnosticarea adecvată pentru calitatea serviciilor de justiţie prin anunţarea combaterii corupţiei (lipseşte axarea pe eficienţa şi stabilitatea justiţiei şi politici pragmatice de realizare).

Principalele deficienţe în textul proiectului Strategiei:
- Elaborată în baza a 2 ipoteze presupuse ca stabile: nivelul de remitenţe şi migraţia forţei de muncă supoziţia cu un risc foarte mare cu efecte adverse asupra consistenţei creşterii prognozate,
- Lipseşte vizibilitatea priorităţii integrării europene, a strategiilor conexe de integrare europeană şi contextualizarea implementării Strategiei în baza strategiilor sectoriale (Planul de Acţiuni UE-RM, Reforma justiţiei, Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, Planul de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Reforma sectorului justiţie, Strategia anticorupţie, Planul în domeniul drepturilor omului etc),
- Neglijaţi alţi factori de facilitare a creşterii economice: factorii externi (evoluţiile şi şocurile economice regionale, analiza şi identificarea oportunităţilor externe de pieţe şi cerere, susținerea insuficientă a partenerilor de dezvoltare pentru viziunea formulată, evoluţia costurilor factorilor de producţie, evoluţiile tehnologice, etc) şi factorii interni (stabilitatea şi politicile macroeconomice, politicile monetare şi fiscale, capacitatea fiscală, capacitatea insuficientă în implementare a strategiei, infrastructura de producţie altă decît drumurile necesară economiilor noi, etc),
- Lipseşte prioritizarea industriilor cu capacitate competitivă de creştere şi a propunerilor pragmatice de formulare a politicilor fiscale, de reglementare şi trezoreriale în vederea realizării obiectivelor propuse, inclusiv analiza costurilor şi beneficiilor,
- Neglijate provocările pentru funcţionarea instituţiilor democratice şi realizarea politicilor publice în domeniul: sănătăţii, mediului ambiant, socialului, educaţiei, justiţiei, asigurării drepturilor omului, integrităţii ţării, dezvoltării infrastructurii locale, dezvoltării regionale şi descentralizării, eficienţei administraţiei etc.

Semnatarii:


Membrii Consiliului Naţional al ONG din R.Moldova: www.consiliulong.md,

1. Larisa Celan, Preşedintele Consiliului ONG, Societatea Orbilor din Moldova,
2. Eduard Mihalaş, Vice-preşedintele Consiliului ONG, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova,
3. Antoniţa Fonari, Secretar General al Consiliului ONG, vice-preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare, Centrul de Resurse “Tineri şi Liberi”,
4. Iuliana Cantaragiu, Centrul Naţional de Mediu
5. Ecaterina Mardarovici, Clubul Politic al Femeilor 50,
6. Eugen Revenco, Asociaţia pentru Politică Externă,
7. Igor Meriacre, Asociaţia Motivaţie din Moldova,
8. Sergiu Neicovcen, Centrul Contact,
9. Valeriu Prohniţchi, Centrul Analitic Expert-Grup,

Membrii Consiliului Național pentru Participare: www.cnp.md
10. Sergiu Ostaf, Președintele Consiliului Național pentru Participare, membru al Consiliului ONG, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO),
11. Ghenadie Țurcanu, Centrul de Politici și Analize în Sănătate (PAS),
12. Liubomir Chiriac, IDIS ”Viitorul”,
13. Alecu Reniță, Mișcarea Ecologistă din Moldova,
14. Mihail Sircheli, Asociația Obștească ”Centrul de Tineret Piligrim-Demo din UTA Găgăuzia”,
15. Artiom Zavadovschi, Consiliul Național al Tineretului din Moldova,
16. Dorina Focșa, Centrul de Resurse ”Tineri și Liberi”,
17. Silvia Guzun, AO Clubul Politic al Femeilor 50/50,
18. Arcadie Barbăroșie, Institutul de Politici Publice,
19. Daniela Mămăligă, AO ”Parteneriat pentru Fiecare Copil”,
20. Mariana Ianachevici, Alianța ONG-urilor Active în Domeniul Drepturilor Copilului,
21. Ana Revenco, Centrul Internațional ”La Strada”,
22. Veronica Crețu, AO Centrul de Training CBTM,
23. Vanu Jereghi, Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM),
24. Elena Prohniţchi, Asociaţia pentru Democraţia Participativă (ADEPT),
25. Tatiana Puiu, Centrul pentru Jurnalism Independent,
26. Ion Manole, Asociaţia Promo-LEX.

Membrii Consiliului Consultativ al ONG-urilor de Mediu:
27. Alecu Reniţa, Mişcarea Ecologistă din Moldova,
28. Iordanca-Rodica Iordanov, EcoContact /Milieukontakt International,
29. Alexandru Jolondcovschi, Uniunea pentru valorificarea deșeurilor - "Pentru o Moldova curata",
30. Elena Zubcov, Asociaţia EcoTox,
31. Vladimir Garaba, OT Chisinau a Mişcarea Ecologistă din Moldova,
32. Emilia Malai, Asociaţia Mediu şi Sănătate,
33. Vitalie Cimpoes, Asociaţia Cutezatorul,
34. Iuliana Cantaragiu, Centru Naţional de Mediu,
35. Ilya Trombiţki, Asociaţia “EcoTiras”,
36. Artur Nebunu, Centru de Dezvoltare Regională Cahul,
37. Oleg Rotaru, Asociaţia “Ormax”

Membrii Coaliţiei Nediscriminare: www.nediscriminare.md
38. Ion Duminica, Asociaţia Porojan
39. Angelika Flolov, Centrul de Informare GenderDoc-M
40. Vitalie Cîrhană, Millenium
41. Oleg Brega, Asociaţia Civică Internaţională „Hyde Park”
42. Nicolae Rădiţă, Centrul Naţional al Romilor
43. Ludmila Zmuncilă, Societatea de Planificare a Familiei

Alte organizaţii constituente:
44. Valentina Bodrug-Lungu, Gender-Centru
45. Cristina Pereteatcu, Amnesty International Moldova
46. Vitalie Zama, Asociatia Juriştii pentru Drepturile Omului
47. Evghenii Golosciapov, expert independent,
48. Mihaela Copoţ, Centrul de Informare în domeniul Informării pentru Drepturile Omului (CIDO),
49. Carolina Budurina-Goreacii, Centrul Internaţional pentru Diplomaţia Civică.
50. Valentin Ciubotaru, Asociaţia BIOS