28 Martie 2013 — Preferinţele comerciale autonome, în baza cărora are loc exportul produselor moldoveneşti către Uniunea Europeană, nu sunt pe deplin valorificate la acest moment de către producătorii autohtoni din sectorul agricol. Aceasta se datorează nerespectării regulilor sanitare și fitosanitare. Totodată, decizia Parlamentului European de a extinde acest regim preferenţial până în 2015 şi mărirea cotelor pentru unele produse moldoveneşti exportate în UE (vinuri, grâu, porumb, orz) constituie un semnal clar de încurajare și susținere. În perspectiva semnării Acordului de asociere RM-UE, Republica Moldova va trece la o altă etapă, beneficiind de un acord de liber schimb mutual. Or, asta presupune deopotrivă accesul produselor moldoveneşti pe piaţa comunitară, dar şi ale celor europene în RM.

Concluziile au fost exprimate în cadrul unei mese rotunde desfăşurate la 27 martie la Bălți, cu suportul partenerilor Agenției de Dezvoltare Nord, la care au participat funcţionari ai administraţiei publice centrale, experţi independenţi, lideri de ONG, reprezentanţi ai asociaţiilor de business, oficiali şi parteneri din Republica Slovacă. Cei 30 de participanţi au votat un pachet de recomandări pentru a pregăti RM de implementarea prevederilor viitorului Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Pentru a valorifica din plin aceste beneficii, Republica Moldova trebuie să adopte şi să implementeze integral standardele UE. Până la acest moment, Republica Moldova a adoptat ca standarde naționale 3711 de standarde europene. O altă provocare în extinderea exporturilor moldovenești pe piața UE este respectarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, implementarea cărora necesită mai mult timp și resurse financiare. Trecerea de la standardele sovietice bazate pe GOST-uri la cele europene tranzitează extrem de lent. Laboratoarele moldoveneşti de evaluare a conformităţii nu sunt recunoscute de UE. De asemenea, lipseşte deocamdată un sistem solid de control al siguranţei alimentelor.

Șefa direcției generale politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei, Inga Ionesii, susţine că "pentru Republica Moldova este un lux prea mare să aleagă între cele două piețe de desfacere, CSI sau UE. Ambele piețe reprezintă o zonă de desfacere foarte importantă pentru produsele moldovenești și nu avem de gînd să ne dezicem de una din ele. Comerțul exterior cu UE prezintă 48-50% din comerțul total al RM cu UE și 38-40% cu CSI".

Prezent la eveniment, expertul independent Transnistrean, Vladimir Iastrebceak, a menţionat că aplicarea unui regim comercial mult prea dur cu Transnistria ar putea să lovească puternic în regiunea transnistreană, situaţia revenind la ceea ce în 2006 a fost catalogată drept „blocadă economică”. În acelaşi timp, expertul transnistrean a dat de înţeles că Transnistria contează pe un tratament preferenţial în raport cu Uniunea Europeană, fiind scutită de aplicarea întocmai a standardelor şi regulamentelor negociate de Republica Moldova. Participanţii la reuniune au contestat această viziune, punînd sub semnul îndoielii motivele pentru care Transnistria ar fi tratată altfel decît Republica Moldova

Prezentă la eveniment, Judita Vankova, reprezentanta Departamentului Politici Comerciale al Ministerului Economiei al Slovaciei a menționat că "Cea mai mare problemă a noastră în cadrul semnării Acordului a fost industria automobilelor. Legislația Slovaciei a fost înlocuită cu cea a Uniunii Europene și am fost nevoiți să convenim tarife vamale comune dar și principii comune de negociere". În viziunea ei, regiunea transnistreană trebuie să fie inclusă în acest Acord. La sfârșitul discuției, experta slovacă ne-a încurajat spunînd că Republica Moldova are toate șansele semnării acestui Acord, iar într-un final acesta se va solda cu creșterea economică.

Activitatea are loc în cadrul Proiectelor “Construirea încrederii între ambele maluri ale râului Nistru – pregătirea profesională a experţilor în politici publice” şi „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Fondului Visegrad şi Fundaţiei Hanns Seidel, în parteneriat cu Common Home. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.

Pentru detalii suplimentare contactaţi asistenta proiectului, Olga Bordei sau Carolina Ungureanu la numărul de telefon 0 22 221844.