21 Noiembrie 2012 — IDIS „Viitorul” şi Fundaţia Soros-Moldova a prezentat astăzi, 21 noiembrie, Indicele de Integrare Europeană al Parteneriatului Estic.

Studiul, scris de experţi din mai multe ţări (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina), reflectă progresul privind procesul de integrare europeană a ţărilor Parteneriatului Estic, menţionate mai sus, din perspectiva mai multor sectoare: implementarea democraţiei (sistem electoral, drepturile omului, justiţie independentă, combaterea corupţiei, transparenţă decizională, etc.); economia de piaţă şi Acordul de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA); dialogul politic; participarea societăţii civile ş.a.

În topul celor şase ţări comparate în studiu, R. Moldova deţine primul loc (0.69 puncte), fiind urmată de Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaijan şi Belarus, care încheie topul.

Studiul a fost scris de peste 50 de experţi din ţările Parteneriatului Estic şi a Uniunii Europene. La Chişinău, studiul a fost prezentat de Alexandru Fala (expert IDIS), Ion Muntean (expert IDIS), Elena Prohniţchi (ADEPT), Ion Guzun (Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova), precum şi experţi internaţionali: Irina Solonenko, lider de proiect al Indicelui de Integrare Europeană a statelor din Parteneriatul Estic (Germania), Anna Golubovska – Onisimova co-autor al raportului (Ucraina), Togrul Juvarli (Azerbaijan).

În cuvântul de salut, directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac şi-a exprimat speranţa că până la sfârşitul anului 2013 R. Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, precum şi Acordul de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat. „Deşi studiul indică mai multe progrese înregistrate de ţara noastră în procesul de integrare europeană, totuşi, R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme grave, ce necesită soluţionare. Cu cât mai mult ne apropiem de Vest, cu atât mai mult se simte tensiunea din partea de EST”, a precizat Liubomir Chiriac.

„R. Moldova este văzută ca un pioner în Parteneriatul Estic, dar asta nu înseamnă
că nu mai avem de implementat reforme. Nu trebuie să vorbim doar despre cât suntem de buni şi frumoşi, ci să percepem acest Indice ca pe o foaie de parcurs, dar şi o apreciere pentru munca depusă”, a menţionat deputatul Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, finanţe şi buget.

Potrivit studiului, Moldova a acumulat mai multe puncte decât alte ţări la capitolul democraţie: proces electoral (0.88 puncte); combaterea corupţiei (0.75 puncte); calitatea administraţiei publice (0.79); libertatea presei (0.71); drepturile omului (0.68); justiţie independentă (0.66) etc. Experţii consideră că, deşi ţara noastră se află în top în acest an, înregistrând indicatori mai buni în mai multe domenii, sunt mari rezerve pentru îmbunătăţirea rezultatelor.

Prezent la eveniment, E. S. Marius Lazurca, Ambasadorul României în R. Moldova, a ţinut să evidenţieze câteva aspecte. „Acest studiu confirmă un adevăr binecunoscut şi anume că performanţele R. Moldova în procesul de integrare europeană sunt foarte bune. Acest Indice este un instrument neutru, ferm, care apreciază pe mai multe domenii aceste performanţe. Noi, prin intermediul sondajelor, am încercat să aflăm care este portretul cetăţeanului care optează pentru integrarea europeană. Am constatat că este cetăţeanul preponderent tânăr, cu studii superioare, vorbitor de limba română şi cu un venit peste media naţională”, a explicat ambasadorul.

Analizând studiul, putem observa că pentru toate statele este caracteristică o distribuţie neuniformă a progreselor realizate pe diferite domenii. Georgia are rezultate mai bune la capitolele: comerţul de bunuri, Acordul de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA), justiţie independentă şi combaterea corupţiei.
Ucraina a înregistrat rezultate mai slabe în domeniul economiei de piaţă, dar are rezultate mai bune în sectoarele energetic, transportului, securităţii şi justiţiei.

Armenia a înregistrat rezultate bune în sectorul energetic şi cel al transportului, precum şi în politicile elaborate în domeniul culturii, educaţiei, mass-media. Aceleaşi rezultate în aceste domenii le-a înregistrat şi Azerbaijan. La polul opus, Belarus este ţara cu cele mai mici performanţe înregistrate.

Drepturile şi libertăţile civile sunt cel mai frecvent încălcate în Belarus şi mai respectate în Moldova şi Georgia.
Lider în aplicarea instrumentelor legale anti-discriminare este Ucraina, iar la o distanţă mică de aceasta se află Moldova şi Armenia. Totuşi, Moldova are restanţe la acest capitol, deoarece nu a ratificat unele protocoale în acest sens.
Deocamdată, Moldova, alături de Georgia, a implementat cele mai multe pârghii pentru a asigura un sistem judiciar independent, dar, se precizează în studiu, mai persistă amestecul politic în justiţie.

Indicele este bazat pe un chestionar cu 695 de întrebări, care acoperă domeniile prevăzute de integrarea Europeană. Studiul urmează a fi lansat public şi la Kiev. La Chişinău, studiul a fost prezentat de experţii IDIS Viitorul, cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Est Est fără Frontiere.

Pentru prima dată, Indicele de comparare a performanţelor între cele şase ţări a fost publicat în 2011, imediat după lansarea Parteneriatului Estic. Parteneriatul Estic este un program care defineşte dimensiunea estică a politicii Uniunii Europene în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Proiectul Parteneriatului a fost iniţiat prin activităţi ale diplomaţiei poloneze, susţinute de Suedia. El presupune o colaborare strânsă între Uniunea Europeană şi Armenia, Azerbaidjan, Belorusia, Georgia, Moldova şi Ucraina, în cadrul a patru platforme tematice:
- probleme de democraţie, bună guvernanţă şi stabilitate;
- probleme de integrare economică şi convergenţă cu politicile UE;
- probleme de securitate energetică;
- platforma contactelor dintre oameni (educaţia, cercetările ştiinţifice, tineretul şi cultura).

Accesaţi varianta integrală a studiului aici:
http://viitorul.org/lib.php?l=ro&idc=299&t=/STUDII-IDIS/Social&

Pentru detalii contactaţi Coordonatorului Relaţii Publice al IDIS „Viitorul”, Diana Lungu, la 0 22 221844 sau diana.lungu@viitorul.org