Nume
Parola
Vizualizări: 4030
Agenda de dezvoltare post-2015: Raportul final privind consultările din Republica Moldova: o verificare a realităţii, o viziune de viitor
Chisinau, 24 Septembrie 2013 — Raportul exprimă viziunea oamenilor din Republica Moldova asupra viitorului pe care şi-l doresc împreună după anul 2015


CHIȘINĂU, 24 septembrie 2013 -- Raportul final privind consultările asupra viitorului pe care şi-l doresc cetăţenii Republicii Moldova după anul 2015, intitulat „Agenda de dezvoltare post-2015” prezintă o imagine reală a preocupărilor de astăzi şi aspiraţiilor de mâine ale ţării în perspectiva de după termenul final de realizare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Cei peste 7000 de oameni care au participat la consultările naţionale post-2015 au vorbit despre viitorul pe care şi-l doresc, despre provocările şi riscurile de dezvoltare pe termen lung pentru Republica Moldova şi au formulat în acest context mai multe recomandări.

Consultările naţionale privind agenda de dezvoltare post-2015 a ţării s-au desfăşurat, în perioada noiembrie 2012 – martie 2013, cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi au fost facilitate de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP. Naţiunile Unite au asigurat un proces participativ şi incluziv pentru aceste consultări, astfel încât raportul final exprimă vocea comună a persoanelor publice, funcţionarilor publici, societăţii civile, organizaţiilor locale, sectorului privat, sindicatelor, patronatelor, migranţilor, comunităţii academice, reprezentanţilor diasporei moldoveneşti, precum şi grupurilor care sunt excluse adesea din dezbaterile publice şi a căror opinie nu este întotdeauna auzită.

Consultările naţionale post-2015, precedate de o campanie de comunicare activă, au inclus două sondaje mari – o cercetare sociologică reprezentativă la scară naţională şi un sondaj on-line, 15 consultări teritoriale cu focus grupuri, 8 reuniuni speciale şi un Atelier Naţional de validare a rezultatelor.

“Noi am fost impresionați de profunzimea discuțiilor, în care mulți oameni din Moldova au avut șansa să-și exprime opiniile despre viitorul care și-l doresc”, a spus Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în Moldova. “În special, am fost impresionați de generația tînără din Moldova, vocea căreia a exprimat clar dorința de a trăi într-o societate armonioasă în care toți oamenii își pot realiza pe deplin potențialul și un viitor în care sărăcia va ține de domeniul trecutului”.

Rezultatele consultărilor sunt prezentate în raportul naţional pe cinci domenii cheie:

1. Buna guvernare și drepturile omului;
2. Educaţie, locuri de muncă și dezvoltare economică durabilă;
3. O societate incluzivă, tolerantă și coezivă;
4. Mediu durabil;
5. Discrepanţele dintre mediul rural și cel urban.

Aceste constatări sunt urmate de câteva provocări şi riscuri de dezvoltare pe termen lung pentru Republica Moldova, identificate în timpul consultărilor, precum şi de o serie de recomandări, adresate Guvernului şi altor constituenţi, în special partenerilor de dezvoltare și organizaţiilor internaţionale.

Consultările naţionale asupra viitorului pe care Moldova şi-l doreşte după 2015 – anul în care expiră termenul final pentru realizarea celor opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului, au relevat un șir de subiecte menţionate frecvent, care sunt comune pentru grupurile participante la discuţii. Veniturile mici şi beneficiile sociale, sărăcia şi lipsa unor locuri de muncă decente este principala temă care a fost citată atât în sondajul naţional, cât şi în consultările teritoriale şi sondajul on-line. Cel de-al doilea subiect major reflectă preocupările oamenilor despre accesul redus şi calitatea precară a serviciilor esenţiale, cum ar fi educaţia şi sănătatea, dar şi a infrastructurii de bază, cum ar fi apa şi canalizarea.


Calitatea guvernării se află pe locul trei în lista preocupărilor principale, menţionată în cadrul consultărilor naţionale asupra viitorului Moldovei de mai multe grupuri de cetăţeni, care s-au pronunțat pentru reducerea corupţiei, mai multă încredere în sistemul judiciar şi un grad mai mare de respectare a drepturilor omului.

În acelaşi timp, atunci când au vorbit despre migraţie, participanţii la consultări au subliniat efectele duble ale acestui fenomen asupra societăţii: remitenţele rămân a fi un factor important de stimulare a consumului şi de reducere a sărăciei. Totodată, consultările au relevat povara creată de migraţie asupra comunităţilor şi familiilor, asupra copiilor ramași fără îngrijire părintească în urma migrației, precum şi asupra pieței de muncă pentru dezvoltarea economică.

O problemă nu mai puţin importantă, menţionată de participanţii la consultările post-2015, este necesitatea unui mediu mai curat, drept unul dintre aspectele cheie pentru prezent şi viitor.

În cele din urmă, multe preocupări exprimate scot în evidenţă inegalităţile percepute şi arată modul în care aceste inegalităţi generează excluziune socială, divizarea societăţii şi lipsa de încredere în corectitudinea rezultatelor sociale mai largi. Aceasta ar putea fi una dintre preocupările cele mai îngrijorătoare.

Este relevant de asemenea faptul că aceste consultări au conturat aspiraţiile majore ale diferitelor grupuri participante. Rezultatele subliniază dorinţa cetăţenilor de a trăi într-o ţară liberă de sărăcie şi corupţie, cu un climat de afaceri atractiv şi un sistem de justiţie corect, o societate unită prin scop şi bazată pe respectul reciproc, precum şi cu acces universal la servicii de educaţie şi sănătate de calitate. Mulţi participanţi consideră că revenirea migranţilor este un factor important pentru a transforma aceste aspiraţii în realitate.

Raportul a constatat că există o diferenţă surprinzătoare în perceperea unor preocupări de către participanţii din zonele rurale şi urbane. În timp ce locuitorii oraşelor sunt mai mult preocupaţi de venituri mici, relații tensionate în familie, servicii proaste de sănătate, poluarea apei şi infrastructura, locuitorii din mediul urban au pus un accent mai mare pe o educaţie mai bună, o societate mai tolerantă, bazată pe coeziune, securitate personală, participarea în procese de luare a deciziilor, încredere în justiţie şi respectarea drepturile omului. Aceste diferenţe ilustrează esenţa decalajului rural-urban şi subliniază principalele provocări de dezvoltare pe care ţara trebuie să le soluţioneze pentru a reduce acest decalaj.

Republica Moldova a fost printre 88 de state din lume care au realizat un asemenea exerciţiu larg şi profund de cartografiere a viitorului pe care şi-l doresc oamenii. Rezultatele consultărilor naționale post-2015 vor servi drept platformă de dialog dintre ONU și Moldova privind agenda de dezvoltare după 2015 și vor contribui la împărtășirea viziunii Moldovei despre viitorul său în cadrul global de dezvoltare.