9 Iulie 2009 — La 16 aprilie 2009, mai multe ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului au organizat o dezbatere publică cu tema “Democraţia în pericol: în ce măsură se respectă drepturile omului în Moldova”, iar la 1 iulie, 2009, Asociaţia Promo-LEX a organizat Conferinţa „Funcţionarea instituţiilor democratice şi Drepturile Omului în perioada post-electorală în Moldova”. În cadrul acestor evenimente s-a discutat situaţia post-electorală din Moldova, fiind recomandate o serie de acţiuni prin care vor putea fi restabilite normele statului de drept şi supremaţia legii în Republica Moldova. Participanţii au constatat următoarele: Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au fost urmate de numeroase proteste spontane, motivate de sentimentul fraudării scrutinului organizat de autorităţi şi de inacţiunea organelor judiciare. Nemulţumirea unei părţi importante a electoratului a luat forma unor ample mişcări de stradă la 6 aprilie, purtând un caracter paşnic. Acţiunile de protest au continuat pe data de 7 aprilie, suprapunându-se în după amiaza zilei cu ciocniri cu trupele de ordine, după care anumite elemente agresive au vandalizat două instituţii ale statului, neprotejate de către gardienii acestora. Intervenţiile ulterioare ale trupelor de ordine au semănat panică şi teroare în rândul protestatarilor paşnici şi a cetăţenilor liberi, fiindu-se înregistrate numeroase cazuri de tratament inuman şi acţiuni de tortură, în cadrul comisariatelor de poliţie. Aceste evenimente au constituit un test esenţial pentru o analiză a nivelului de respectare a drepturilor omului şi funcţionare a instituţiilor democratice. O serie de instituţii naţionale şi internaţionale şi-au manifestat îngrijorarea faţă de funcţionarea instituţiilor democratice şi respectarea drepturilor omului în Moldova. Mai mult, în scopul depăşirii situaţiei societatea civilă a lansat la 04 mai 2009 o Foaie de parcurs prin care au fost stabilite câteva priorităţi esenţiale pentru restabilirea ordinii de drept, echilibrului şi separării reale a puterilor în stat precum şi respectării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova. Participanţii Conferinţei au discutat despre numeroase încălcări grave ale drepturilor omului, pe de o parte, şi inacţiunea sau acţiunea inadecvată a instituţiilor statului în perioada post-electorală, pe de altă parte: - Libertatea întrunirilor paşnice • Faptele colectate vorbesc grăitor despre faptul că, în evenimentele din 6-7 aprilie, poliţia a acţionat inadecvat, nu a împiedicat violenţele extreme şi s-a eschivat în mod ruşinos de la misiunea de a proteja edificiile publice principale; • Poliţia a continuat să ignore normele legale privind asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea întrunirilor publice şi nu a luat măsuri eficiente pentru protejarea manifestanţilor paşnici şi oprirea violenţelor; • Acţiunile nejustificate ale poliţiei nu sunt anchetate eficient de Procuratura Generală; • Accesul la folosirea echipamentului sonor nu este pus la dispoziţia organizatorilor pentru a facilita întrunirile publice; • Poliţia nu deţine capacităţi suficiente pentru a coopera, comunica si dialoga cu organizatorii întrunirilor publice. - Siguranţa persoanei şi dreptul de a nu fi supus torturii • Organele de forţă au recurs la reţineri ilegale în masă, cu aplicarea brutală a forţei fizice, acţiuni soldate cu numeroase victime şi prejudicii cauzate securităţii indiviudale, fapte de tortură, tratament degradant şi inuman; • Opinia publică, presa independentă şi experţi independenţi au anunţat 4 persoane decedate în urma presupuselor acţiuni ilegale ale forţelor de ordine. În contextul lipsei unui răspuns din partea autorităţilor cu privire la aceste presupuneri şi a unei anchete rapide şi eficiente în aceste cazuri, la cererea rudelor, ulterior una din persoanele decedate a fost deshumată, un expert internaţional confirmând decesul acestuia în urma aplicării loviturilor (în timp ce certificatul de deces eliberat de autorităţi constata o altă cauză a decesului); • Autorităţile nu au recunoscut oficial şi nici nu au condamnat represiunile şi gravele abuzuri împotriva drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, săvârşite în masă în perioada 7-12 aprilie 2009. Mai mult, unii reprezentanţi ai statului s-au postat în „avocaţi” ai forţelor de ordine; • Instanţele de judecată au examinat, la 10 aprilie 2009, cauzele deschise protestatarilor paşnici,în afara sediilor lor, cu încălcarea gravă a principiilor de drept, în absenţa unei asistenţe corespunzătoare din partea apărării. Încheierile judecătoreşti au avut acelaşi conţinut, fiind modificat doar numele persoanelor reţinute cu emiterea lor în lipsa unor avocaţi calificaţi care urma să obiecteze împotriva abuzurilor aplicate în Comisariatele de Poliţie. Judecătorii de instrucţie au avut un rol formal, care avea scop de a reda o aparenţă legală actului de justiţie prin emiterea pe bandă rulantă a unor încheieri fără examinarea circumstanţelor cauzei, în mod obiectiv şi sub toate aspectele; • Organizaţiile pentru apărarea şi promovarea drepturilor omului au colectat informaţii despre cazurile de reţinere şi detenţie a persoanelor în legătură cu evenimentele post-electorale. Potrivit acestora, au fost reţinute 665 persoane, dintre care cca.9% femei, 3 persoane minore până la 14 ani şi 18 persoane până la 18 ani. 34% au fot reţinute de persoane în civil. 40% au declarat că nu au avut acces la avocat în condiţii legale, 38% nu au fost informaţi asupra motivului detenţiei iar 30% au fost informate numai după reţinerea lor, 64% au fost obligate să semneze acte procesuale în absenţa asistenţei legale, 18% nu au avut acces la servicii medicale, aflându-se în custodia poliţiei 64% au fost maltrataţi şi abuzaţi, în 87% cazuri persoanele din cadrul poliţiei au fost identificate direct; • MAI (în special Direcţia Securitate Internă) nu comunică informaţii referitor la preluarea şi investigarea cazurilor înregistrate sau publicate de ONG-uri, referitor la colaboratorii care au aplicat rele tratamente faţă de persoanele ce au manifestat paşnic şi faţă de cele reţinute. - Libertatea mass-media / Libertatea de exprimare • Mass-media cu acoperire naţională, în special posturile publice TV şi Radio au prezentat unilateral opinii şi imagini privind evenimentele postelectorale, utilizând metode de influenţare şi manipulare a opiniei publice; • Comportamentul unor surse mass-media, în special al celor publice, trădează o dependenţă politică şi ideologică sfidătoare în raport cu statutul acestora de instituţii publice de audiovizual, cu încălcarea flagrantă a Codului Audiovizualului şi împotriva interesului public pentru care ar trebui să servească ultima reformă din domeniu; • Lipsa dezbaterilor publice televizate pe probleme actuale ale societăţii afectează fundamentele democratice ale statului şi societăţii, încorsetează pluralismul politic şi competiţia liberă de idei; • Accesul limitat la sursele tv/radio cu acoperire naţională pentru diverse opinii, subiecte şi actori, creează avantaje ilicite partidului aflat la guvernare, discriminând opoziţia politică şi societatea civilă. - Funcţionarea Instituţiilor democratice: Legislativ, Executiv şi Judiciar • Principiul separării puterilor în stat nu este respectat în Republica Moldova, atestându-se o concentrare excesivă a puterilor statului în mâinile unei singure persoane, înclinate spre abuz şi autoritarism; • Aşa-zisa „amnistie” declarată de Preşedintele în exerciţiu în privinţa persoanelor reţinute/deţinute după evenimentele din 7 aprilie 2009 a fost lansată în mod populist, cu încălcarea normelor constituţionale în vigoare; • Preşedintele statului a format prin Decretul său o Comisie de anchetă a evenimentelor post-electorale, fără a se asigura că această comisie este suficient de reprezentativă, competentă şi investită cu suficientă credibilitate publică, ceea ce a erodat şansa deblocării situaţiei de criză politică de după alegerile eşuate din aprilie 2009; • Observatorii naţionali şi internaţionali au notat ilegalitatea deţinerii concomitente a unor funcţii oficiale cu participarea unor demnitari ai statului în cadrul campaniei electorale, ceea ce contravine principiului de asigurare a condiţiilor egale pentru concurenţii electorali, prevăzut de Codul Electoral şi Constituţia RM; • Curtea Constituţională a admis omisiuni la examinarea aspectelor privind durata mandatului şi incompatibilităţii funcţiei de şef al statului şi a celei de preşedinte al legislativului Republicii Moldova; • Instituţia avocaturii a admis examinarea cauzelor în incinta Izolatoarelor de detenţie preventivă devenind participanţi ai acestor ilegalităţi. Luând act de aceste fapte condamnabile, noi, participanţii la conferiţa „Funcţionarea instituţiilor democratice şi Drepturile Omului în perioada post-electorală în Moldova”, dorim să recomandăm cu insistenţă autorităţilor moldovene următoarele acţiuni: 1. Asigurarea unui climat european de alegeri în Republica Moldova, desfăşurate în mod democratic, liber şi corect cu înlăturarea încălcărilor depistate în alegerile eşuate din aprilie 2009; 2. Asigurarea libertăţii întrunirilor şi acţiunilor paşnice de protest, în conformitate cu standardele internaţionale; 3. Lichidarea cenzurii politice, asigurarea respectării de către mass-media a normelor legale şi standardelor profesionale, precum şi sancţionarea discursului virulent şi anti-democratic în presa scrisă şi electronică; 4. Asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu şi egal al tuturor actorilor importanţi din cadrul societăţii civile, inclusiv al partidelor politice la posturile publice de TV şi Radio (Teleradio-Moldova), aflate în serviciul publicului; 5. Invitarea unei Misiuni Internaţionale de Monitorizare a mass-media în Moldova, şi accelerarea reformării eficiente a Audiovizualului Public pentru a determina activitatea acestuia conform normelor legale şi principiilor profesionale; 6. Organizarea dezbaterilor publice televizate pentru a informa şi educa populaţia în spiritul valorilor democratice; 7. Recunoaşterea publică de către reprezentanţii instituţiilor de stat a abuzurilor comise în perioada imediat următoare alegerilor parlamentare, identificarea şi anchetarea conform normelor şi procedurilor legale a persoanelor violente, care au participat la vandalizarea instituţiilor statului; 8. Anchetarea şi sancţionarea persoanelor şi colaboratorilor forţelor de ordine, care au aplicat tortura şi maltratat persoane 9. Transferul imediat al izolatoarelor de detenţie preventivă de la MAI către Ministerul Justiţiei, una din priorităţile PNADO pentru perioada 2004-2008 şi, respectiv PAUERM; 10. Urgentarea procesului de elaborare a proiectului PNADO (2009-2012) cu adaptarea acestuia în conformitate cu Rezoluţiile şi Recomandările instituţiilor internaţionale; 11. Investigarea cazurilor de Procuratura Generală, MAI şi alte instituţii de stat, în termeni prioritari a cazurilor de rele tratamente aplicate faţă de persoanele reţinute/deţinute; acordarea asistenţei necesare în vederea îmbunătăţirii stării psiho-emotive a colaboratorilor OAI; 12. Reiterarea necesităţii unei investigaţii de către o Misiune Internaţională de Investigare a tuturor acţiunilor şi abuzurilor post-electorale cu invitarea imediată a unei astfel de Misiuni. Asigurarea condiţiilor necesare pentru delegarea de către UE a unei Misiuni de Consolidare a Instituţiilor de drept şi de securitate internă („Rule of Law” Mission): instituţii mass-media, justiţie, procuratură, poliţie, servicii de securitate, precum şi alte instituţii relevante; 13. Investigarea independentă a tuturor acţiunilor întreprinse în perioada 6-15 aprilie, concomitent cu desfăşurarea unei anchete credibile internaţionale, eventual sub egida UE; 14. Depolitizarea funcţiei Preşedintelui RM, prin detaşarea sa de afilierea la orice partid politic – în contextul faptului că Republica Moldova este o republică parlamentară şi responsabilitatea pentru guvernare trebuie să şi-o asigure prim-ministrul Republicii Moldova.