Nume
Parola
Vizualizări: 3887
Ţărilor UE li se cere să nu bată protestatarii
Chişinău, 25 Octombrie 2012 — Oamenii care protestează paşnic împotriva măsurilor de austeritate introduse în Uniunea Europeană, ei sunt bătuţi, îmbrânciţi, împuşcaţi şi răniţi de gloanţe, stropiţi cu fumigene, în timp ce recurgerea la forţa excesivă de către poliţişti nu este investigată şi condamnată.

Briefing-ul Amnesty International “Menţinerea ordinii la manifestaţiile din Uniunea Europeană” (Policing demonstrations in the European Union) relatează istoriile oamenilor din Grecia, Spania şi România, scoțând la iveală folosirea forţei excesive împotriva protestatarilor şi jurnaliştilor, privarea de libertate arbitrară şi obstrucţionarea accesului la asistenţă medicală. Organizaţia îndeamnă guvernele să prevină şi să investigheze aceste încălcări ale drepturilor omului.

„Într-adevăr, poliţia este responsabilă pentru protejarea securităţii, legii şi ordinii publice. Totodată poliţia are responsabilitatea să asigure ca toţi să beneficieze nerestricţionat de dreptul la întrunire paşnică”, a spus Fotis Filippou, Coordonator Campanii regionale Amnesty International în Europa şi Asia Centrală.

„Guvernele trebuie să formuleze şi să reitereze faptul că poliţiştii pot folosi forţa numai în caz de necesitate acută. Acestea trebuie să transpună în viaţă instrucţiuni stricte referitor la folosirea dispozitivilor anti-dezordine care ar putea avea impact letal, de pildă stropitori de piper şi gaze lacrimogene, tunuri de apă şi gloanţe de cauciuc”.

„Ţinând cont de faptul că au loc mai multe demonstraţii, guvernele trebuie să explice fără echivoc forţelor de ordine că abuzurile nu vor fi tolerate, toate plângerile privind brutalitatea poliţienească vor fi investigate în mod cuvenit şi cei responsabili fiind traşi la răspundere”.

Yiannis Kafkas în mai 2011 la Atena, Angela Jaramillo în august 2011 la Madrid, Andrei Ristache şi tatăl său Augustin, în ianuarie 2012 la Bucureşti nu reprezentau vre-un pericol evident pentru poliţişti sau public atunci când au fost bătuţi crunt de către poliţişti, drept rezultat, fiind nevoiţi să se adreseze după tratament medical.

Manolis Kypreos, jurnalist, şi-a pierdut totalmente auzul după ce poliţiştii au aruncat o grenadă de şoc în timp ce acesta raporta în timpul unei demonstraţii din Atena în iunie 2011. În august 2012 poliţiştii au folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc şi alte unelte împotriva protestatarilor paşnici care se opuneau operaţiunilor de extragere a aurului din nordul Greciei.

Conform unor rapoarte la 21 octombrie 2012 poliţiştii cu destinaţie specială au fugărit şi au bătut protestatarii de orice categorie de vârstă, aceştia fiind adunaţi paşnic în locul unde sunt preconizate operaţiunile respective.

Oamenii au mărturisit că poliţiştii au aruncat iritante chimice în maşinile protestatarilor care încercau să fugă. O doamnă de 63 de ani a relatat Amnesty International despre faptul că un poliţist a scos-o cu forţă din maşina sa – acesta a impus-o să îngenuncheze şi a călcat-o pe glezna stângă cu gheata, ceea ce i-a cauzat lezarea nervului de la picior.

Paloma, jurnalista care făcea un reportaj despre demonstraţia minerilor din Madrid în iulie 2012 a fost lovită de un glonţ de cauciuc în timp ce poliţiştii încercau să disperseze întrunirea care era în mare parte paşnică. Cu un an înainte aceasta a fost bătută cu bastonul de către un ofiţer de poliţie în decursul unei demonstraţii împotriva vizitei lui Popa la Madrid. Paloma a depus o plângere, însă dosarul a fost casat din cauza că făptaşul nu putea fi identificat.

La 9 octombrie Amnesty International a trimis o scrisoare Ministrului de interne al Spaniei Jorge Fernández, expunându-şi îngrijorarea faţă de faptul că poliţia recurge la aplicarea forţei şi dispozitivelor de control al dezordinilor, inclusiv la data de 25 septembrie curent, când poliţiştii neidentificaţi au bătut protestatarii paşnici cu bastoanele, au tras cu gloanţele de cauciuc şi au intimidat jurnaliştii care raportau despre acele evenimente.

„Poliţiştii – care sunt adesea cea mai vizibilă mână a statului – trebuie să respecte linia subtilă între protejarea dreptului la libertatea întrunirilor şi menţinerea ordinii publice. Aceştia pot să-şi facă datoria cu succes în cazul în care respectă standardele internaţionale existente şi instrucţiunile cu privire la bunele practici atunci când asigură ordinea publică în timpul demonstraţiilor”, a spus Filippou.

Asigurarea ordinii publice în timpul demonstraţiilor

Ce trebuie de făcut:

· Facilitate întrunirile publice paşnice evitând folosirea forţei şi protejaţi participanţii de la indivizi violenţi sau grupări violente.
· Scăderea tensiunii, fie aplanate situaţiile violente, de comunicat cu organizatorii şi manifestanţii înainte de şi în timpul demonstraţiei.
· Minimizat prejudiciul, protejată şi respectată viaţa, protejaţi oamenii neimplicaţi în demonstraţie.
· Folosite forţele poliţiei – arestări şi detenţii – numai cu scopuri strict legitime.
· Folosită forţa doar în măsură necesară şi numai în cazul în care intervenţiile neviolente sau mai puţin violente au eşuat sau ar putea eşua la atingerea scopurilor legitime.
· Considerate cu atenţie menţinerea ordinii şi folosirea echipamentului de securitate pentru dispersarea întrunirii, ţinând cont de principiile de necesitate, proporţionalitate şi legalitate (echipamente cum ar fi gloanţe de cauciuc, gaze lacrimogene şi grenade de şoc – care adesea sunt descrise „mai puţin letale” – pot cauza leziuni serioase şi chiar deces).
· Asigurată asistenţa medicală tuturor răniţilor.
· A fi identificabili, în special în decursul operaţiunilor de ordine publică.
· Revizuite fiecare incident de folosire a forţei în timpul întrunirilor publice şi, dacă este posibil, efectuate investigaţiile şi stabilite sancţiuni de ordin disciplinar sau penal.

Ce NU trebuie de făcut:

· Arme de foc şi puşca nu trebuie să fie folosite pentru dispersarea mulţimii.
· Bastoanele şi alt echipament similar nu trebuie să fie folosite împotriva persoanelor care nu reprezintă pericol sau nu sunt agresive.
· Iritantele chimice, cum ar fi gazele lacrimogene nu trebuie să fie folosite împotriva oamenilor aglomeraţi într-un anumit loc, fie într-o manieră care ar putea cauza daune de lunga durată.