Chişinău, 29 Decembrie 2009 — Studiul privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile în educaţia timpurie la nivel instituţional, lansat de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, la Chişinău, la 29 decembrie 2009, constată o extindere a accesului şi o rată de înrolare mai mare a copiilor în programe de educaţie preşcolară, datorită Proiectului „Educaţie pentru Toţi – Iniţiativă de Acţiune Rapidă”.

Studiul „Cunoştinţe, Atitudini şi Practici în educaţia timpurie la nivel instituţional”, lansat de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, a fost realizat de Centrul CIVIS, finanţat de Fondul de Dezvoltare a Programelor Educaţionale, prin intermediul Băncii Mondiale.


RATA DE ÎNROLARE ŞI ACCESUL COPIILOR LA EDUCAŢIE TIMPURIE

• Rata de înrolare a copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară în grădiniţe a sporit de la 71% în anul de studii 2005-2006 până la 76% în anul de studii 2008-2009.

• Rata de înrolare a copiilor de vârstă preşcolară s-a majorat de la 83% în 2005-2006 până la 87% în 2008-2009.

• 90 la sută din copiii care au mers la şcoală anul acesta au beneficiat de educaţie timpurie, în comparaţie cu 84% în anul 2006.


ACCESUL COPIILOR CU DIZABILITĂŢI LA EDUCAŢIA TIMPURIE

• Gradul de includere a copiilor cu dizabilităţi în sistemul educaţional s-a extins în cazul copiilor de 1-7 ani de la 28% în anul 2005-2006 până la 36% în anul 2008-2009, iar în cazul celor de 5-7 ani – de la 45% în 2005-2006 până la 58% în 2008-2009.

• Totuşi, accesul copiilor cu dizabilităţi în grădiniţe rămâne limitat, pentru că în multe primării nu există o evidenţă strictă a copiilor cu dizabilităţi şi mulţi dintre aceştia sunt trimişi în instituţiile rezidenţiale.

• Copiii cu dizabilităţi nu pot merge la grădiniţă şi din cauză că spaţiile şi serviciile educaţionale nu sunt adaptate la nevoile lor. Astfel, în 90% din instituţiile preşcolare, incluse în cercetare, nu există rampe de acces, iar blocurile sanitare nu sunt adaptate pentru copiii cu dizabilităţi. 45% la sută din educatori consideră că personalul didactic nu are instruirea necesară pentru a lucra cu aceşti copii.


ACCESUL COPIILOR DIN FAMILII DEZAVANTAJATE LA EDUCAŢIA TIMPURIE

• Gradul de cuprindere în educaţia timpurie a copiilor de 1-7 ani, provenind din familii dezintegrate, s-a mărit cu 5% (de la 62% în 2005 la 67% în 2009).

• În acelaşi timp, în 2009 au mers în grupa preşcolară cu 15% mai puţin copii de 5-7 ani decât în 2006 (73% faţă de 88%). O posibilă explicaţie a acestui fapt ar putea fi că o parte din părinţii migranţi şi-au reîntregit familia peste hotare, rămânând totodată în evidenţele autorităţilor publice locale.

• Copiii din familiile dezavantajate nu beneficiază de educaţie timpurie din cauză că nu au cu se îmbrăca, încălţa şi că au părinţi iresponsabili, afirmă educatorii. În comunităţile care nu au beneficiat de renovări în cadrul Proiectului „Educaţie pentru Toţi”, fiecare al treilea educator spune că în grădiniţă sunt locuri limitate pentru copii. Iar doi din trei educatori din comunităţile beneficiare ale Proiectului au afirmat că primăriile au acordat ajutoare materiale familiilor vulnerabile, au plătit pentru alimentaţia acestor copii etc.


CALITATEA EDUCAŢIEI TIMPURII

• Calitatea serviciilor din grădiniţele de copii a sporit considerabil în toate comunităţile cercetate, în special în comunităţile care au beneficiat de renovările şi dotările din cadrul Proiectului „Educaţie pentru Toţi”.

• În comunităţile beneficiare ale Proiectului, schimbările pozitive au vizat accesul general al copiilor la educaţia preşcolară, starea clădirilor grădiniţei, încălzirea, asigurarea cu apă, mobilierul, echipamentul şi materialele didactice. În acelaşi timp, directorii de grădiniţe sunt în continuare îngrijoraţi de condiţiile de educaţie a copiilor şi, în special, de condiţiile sanitaro-igienice, încălzire, mobilier, echipament. În fiecare a patra grădiniţă, condiţiile sanitaro-igienice au fost apreciate ca fiind proaste sau foarte proaste (cu excepţia spaţiilor renovate din proiect).

• Necesităţile instituţiilor preşcolare sunt mult mai mari decât sursele financiare care au venit din exterior pentru susţinerea educaţiei şi dezvoltării timpurii a copiilor din Moldova. 80% din directorii consideră cea mai mare problemă condiţiile din grădiniţe (sanitaro-igienice, alimentaţia, spaţiul învechit) şi 40% au menţionat echipamentul învechit şi materialele didactice insuficiente.

• În acelaşi timp, doar îmbunătăţirea mediului fizic nu este suficientă pentru a spori calitatea programelor educaţionale din cadrul grădiniţelor. Practicile promovate de educatori sunt condiţia prioritară în acest sens, după cum demonstrat rezultatele testelor standardizate aplicate copiilor.

• Proiectul „Educaţie pentru Toţi” a contribuit esenţial la instruirea cadrelor didactice din grădiniţe. Cu toate acestea, fiecare al treilea educator şi-ar dori să beneficieze de instruire, pentru că doar un singur educator din fiecare grădiniţă a avut posibilitatea să participe la stagiile de formare.

• Parteneriatul dintre instituţiile preşcolare şi părinţi, administraţia publică locală şi şcoala din comunitate s-a ameliorat în toate grădiniţele beneficiare ale proiectului. În acelaşi timp, managerii instituţiilor şi-ar dori o colaborare mai amplă cu părinţii, care în prezent se axează, în principal, pe acordarea de suport material şi financiar. Doar în 57% din grădiniţele incluse în studiu există un plan de lucru cu părinţii. Participanţii la cercetare consideră necesară implicarea părinţilor în planificarea şi evaluarea activităţilor orientate spre dezvoltarea copiilor.

• Studiul relevă că peste 80% din directorii de grădiniţe şi 67% din educatori cunosc curriculumul nou de educaţie a copiilor de vârstă timpurie, iar circa 70% din directori şi 50% din educatori – standardele profesionale pentru cadrele didactice şi standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copiii de 5-7 ani şi ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. Doar în 30% din grădiniţe aceste materiale didactice sunt disponibile în fiecare grupă, însă chiar şi în aceste instituţii preşcolare nu există exemplare pentru fiecare educator.

• 90% din educatori afirmă că planurile lor de activitate corespund obiectivelor din curriculum şi sunt focusate pe abordarea integrată, însă analiza de conţinut a acestor planuri a relevat că 60% din ele nu corespund principiului abordării integrate a copilului.

• Deşi circa 80% din educatori consideră că părinţii şi copiii trebuie implicaţi activ în procesul de planificare, 81% din planurile analizate au fost elaborate fără participarea părinţilor.

• Cu toate acestea, peste 80% din educatori susţin că aplică strategii de învăţare interactivă. Astfel, ei practică jocul ca metodă de învăţare, încurajează copiii să gândească şi să pună întrebări, creează situaţii de învăţare, oferă copiilor posibilităţi de a face prezentări etc.

• 72% din cadrele didactice au menţionat că participă cu regularitate la instruiri şi 89% aplică în practică deseori cunoştinţele obţinute la stagiile de formare. 76% din directori şi 61% din educatori sunt satisfăcuţi de instruirile obţinute. Deşi toţi respondenţii consideră drept importantă şi foarte importantă participarea la stagiile de formare, 2/3 din ei au afirmat că deloc sau rareori pot beneficia de această posibilitate, iar mai bine de 1/3 din educatori deloc sau rareori au posibilitatea de a alege singuri literatura metodică de care au nevoie.


DEZVOLTAREA FIZICĂ, PSIHOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ A COPIILOR DE VÂRSTĂ TIMPURIE

• 80% din părinţi consideră că dezvoltarea fizică, sănătatea şi igiena copiilor lor corespund caracteristicilor lor de vârstă şi că acest fapt se datorează, în mare parte, ocupaţiilor şi activităţilor din grădiniţă.

• Mai bine de 90% din părinţi sunt de părere că copiii lor posedă capacităţi şi atitudini de învăţare destul de bune, iar 70% – că copiii lor au capacităţi specifice de citit şi scris. 95% din copiii testaţi cu ajutorul metodelor standardizate au scris propriul nume singuri sau în baza modelului, verbalizând sunetele conform semnelor grafice pe care le executau.

• Cercetarea a scos în evidenţă faptul că mulţi părinţi au o părere destul de înaltă despre nivelul de dezvoltare al propriilor copii. Rezultatele testării standardizate a copiilor evidenţiază că aceştia au un nivel mediu de dezvoltare cognitivă, cu o orientare vădită spre obţinerea scorurilor înalte.

• Metodele de lucru utilizate de educatori influenţează dezvoltarea copiilor. Testele standardizate au semnalat indirect caracterul mai mult reproductiv al învăţării şi au evidenţiat nevoia de activităţi care să dezvolte deprinderile de gândire logică şi sistemică, creativitatea şi exprimarea coerentă a copiilor.


IMPLICAREA COMUNITĂŢII ÎN REALIZAREA PROIECTULUI „EDUCAŢIE PENTRU TOŢI”

• În comunităţile beneficiare ale Proiectului „Educaţie pentru Toţi – Iniţiativă de Acţiune Rapidă”, membrii comunităţii au fost implicaţi în mare măsură în realizarea proiectului, contribuind cu surse financiare (86%) sau muncă (76%) la renovarea grădiniţei, participând activ la diferite acţiuni de incluziune în educaţia preşcolară a copiilor vulnerabili (86%) sau a celor cu dizabilităţi (62%).

• Studiul KAP constată o îmbunătăţire a alimentaţiei copiilor în instituţiile preşcolare, fapt confirmat de directori, educatori şi părinţi. Autorii cercetării sunt de părere că alimentaţia copiilor în comunităţile beneficiare s-a ameliorat considerabil datorită contribuţiei sporite a părinţilor şi implicării primăriilor. Acest fapt denotă impactul instruirilor pentru mobilizare comunitară, desfăşurate în cadrul proiectului.


DESPE STUDIUL „CUNOŞTINŢELE, ATITUDINILE ŞI PRACTICILE ÎN EDUCAŢIA TIMPURIE LA NIVEL INSTITUŢIONAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

Pentru realizarea studiul au fost intervievaţi:

• directori ai instituţiilor preşcolare
• cadre didactice din instituţii preşcolare
• copii în vârstă de 5-7 ani
• părinţi
• profesori din clasele primare

Au fost intervievate persoane şi au fost duse observaţii în:

• 17 grădiniţe şi 4 centre comunitare beneficiare de lucrări de reparaţie, dotări şi instruiri în cadrul Proiectului „Educaţie pentru Toţi”
• 17 grădiniţe care nu au beneficiat de lucrări de reparaţie şi 4 localităţi fără grădiniţe.

Studiul a fost realizat în 2009, de către Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVIS, la solicitarea Ministerului Educaţiei.

Cercetarea a fost finanţată de Fondul de Dezvoltare a Programelor Educaţionale, prin intermediul Băncii Mondiale.

Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova
Proiectul „Educaţie pentru Toţi – Iniţiativă de Acţiune Rapidă”
Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1
MD-2033, Chişinău, Republica Moldova
Tel.: 23.38.97
Fax: 23.31.39
Web: www.prescolar.edu.md
E-mail: efafti@edu.md, educatie.pentru.toti@gmail.com