4 Iunie 2009 — Autorităţile chineze ar trebui să demareze o anchetă publică şi independentă cu privire la măsurile de represiune violente aplicate de către forţele armate asupra demonstranţilor paşnici din piaţa Tiananmen din 1989, a declarat astăzi Amnesty International. Guvernul chinez s-a opus oricăror tentative de a investiga masacrul militar din iunie 1989, care s-a soldat cu sute de demonstranţi decedaţi şi răniţi. În ajunul celei de-a 20-ea comemorări a protestelor, autorităţile chiar şi-au intensificat măsurile de reprimare a activiştilor şi avocaţilor. Guvernul chinez nu a făcut publice datele oficiale, dar cîteva organizaţii neguvernamentale estimează că cel puţin 20 şi probabil nu mai puţin de 200 de persoane rămîn în detenţie pentru faptul că au participat la protestele cu caracter pro-domocratic, desfăşurate în 1989. “Congresul Naţional Popular are dreptul, în limitele împuternicirilor sale, să iniţieze şi să solicite calcularea numărului celor decedaţi, arestaţi şi al celor care mai sunt în detenţie în urma masacrului,” a declarat Amnesty International într-o scrisoare deschisă adresată Dl. Wu Bangguo, preşedintele Congresului Naţional Popular chinez, la data de 13 mai 2009. “Unii dintre deţinuţi au fost condamnaţi, fiind acuzaţi de comiterea unor crime ‘contra revoluţionare’, infracţiune care a fost exclusă din prevederile Codului Penal chinez, în 1997”, a menţionat Roseann Rife, director adjunct pentru zona Asia-Pacific în cadrul Amnesty International. “Autorităţile chineze ar trebui să elibereze imediat aceşti deţinuţi, ceea ce ar reprezenta un prim pas spre asumarea responsabilităţii juridice”. Nu toate dintre persoanele reţinute pentru asocierea cu mişcarea pro-democratică au participat la protestele desfăşurate acum 20 de ani. Faptul că discuţiile publice cu privire la evenimentele care au avut loc continuă să fie suprimate de către autorităţile chineze, demonstrează că multe persoane au fost condamnate la închisoare, după anul 1989, din simplul motiv că şi-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare, de exemplu, organizînd discuţii online sau postînd pe Internet poezii care comemorează ziua masacrului. Închisoarea nu este unica metodă pe care autorităţile chineze o aplică, pentru a suprima dezbaterile publice cu privire la evenimentele din 1989. Liderii proeminenţi ai grupului “Mamele din Tiananmen”, Ding Zilin şi Jiang Peikun deseori sunt hărţuite şi reţinute în mod arbitrar de forţele de poliţie. În luna mai, acestora li s-a interzis să participe la ceremonia de comemorare, la care au asistat alţi 50 de membri ai Grupului, după ce au promis Ministerului Securităţii de Stat că la această adunare nu vor fi prezente persoane străine, în special jurnaliştii. La momentul lansării de către Amnesty International a Raportului Anual, Secretarul General al Amnesty International, Irene Khan, a cerut Chinei să semneze şi să ratifice Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile Civile şi Politice. În pofida faptului că iniţiativa recentă a guvernului chinez de a demara Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, care prevede eradicarea detenţiei ilegale şi protecţia drepturilor omului în conformitate cu prevederile Constituţiei Chinei a fost salutată de către Amnesty International, succesul Planului depinde de implementarea actuală. “În contextul crizei economice mondiale, guvernul chinez a demonstrat că este pregătit să preia poziţia de întîietate în procesul de stabilizare a sistemului economic mondial. Totuşi, la capitolul apărării drepturilor omului, guvernul chinez a eşuat complet să satisfacă aşteptările comunităţii internaţionale. Numărul persoanelor care continuă să fie în detenţie, pentru că au participat la evenimentele desfăşurate în piaţa Tiananmen acum douăzeci de ani, demonstrează absenţa angajamentului în privinţa drepturilor omului, încălcarea cărora continuă să predomine în China”, a menţionat Roseann Rife. Cazuri: În ajunul celei de-a 20-cea aniversare a masacrului din piaţa Tiananmen, autorităţile chineze şi-au intensificat măsurile de reprimare a activiştilor pentru drepturile omului în toată ţara. Amnesty International a documentat cel puţin o sută de cazuri în care militanţii, care au fost deţinuţi pe un termen scurt sau au fost abuzaţi de către autorităţi în 2009 în timp ce aceştia apărau drepturile asupra pămîntului, drepturile la locuinţă şi la muncă, precum şi persoanle care au semnat Carta 08, un text care solicită implementarea reformelor juridice şi politice, continuă să mai fie interogaţi. Cîteva dintre aceste cazuri sunt aferente acţiunii de supraveghere a activiştilor înainte de celebrarea aniversării. În primele patru luni ale anului 2009, Amnesty International a cercetat cel puţin patru cazuri în care au fost implicaţi avocaţi care au fost ameninţaţi cu violenţă de către autorităţi pentru că aceştia îşi apărau clienţii, cel puţin zece cazuri cînd avocaţilor le-au fost interzis să se întîlnească sau să-şi reprezinte clienţii şi cel puţin un caz în care un avocat a fost arestat pentru îndeplinirea obligaţiilor sale. Recent, avocaţii au fost ameninţaţi cu retragerea licenţei acestora, în cazul în care vor continua să lucreze asupra cazurilor care implică apărarea drepturilor. În continuare sunt prezentate unele detalii cu privire la cazurile unor persoane arestate în legătură cu protestele din 1989 şi care se preconizează că vor fi eliberate din închisoare anul viitor: Jiang Yaqun avea peste patruzeci de ani cînd a fost arestat. Iniţial a fost condamnat la moarte suspendată, fiind acuzat de ‘sabotajul contrarevoluţionar’. După ce pedeapsa acestuia a fost micşorată de trei ori, Jiang Yaqun urmează să fie eliberat din Închisoarea Jinzhong din Beijing în luna octombrie 2014. Li Yujun iniţial a fost condamnat la moarte cu suspendarea pedepsei de 2 ani, fiind acuzat de incendiere şi se află în Închisoarea Nr. 2 din Beijing. După ce pedeapsa i-a fost micşorată de şase ori, Li urmează să fie eliberat în luna noiembrie 2014. Zhu Gengsheng de asemenea a fost condamnat de ‘sabotaj contrarevoluţionar’ deoarece flutura cu un drapel în timp ce striga “Cîştigăm!” pe un tanc care a fost incendiat. Iniţial Zhu a fost condamnat la moarte cu suspendarea pedepsei de 2 ani şi actualmente se află în Închisoarea Nr.2 din Beijing. După ce pedeapsa i-a fost micşorată de şase ori, Zhu urmează să fie eliberat în luna aprilie 2013. Următoarele persoane sunt urmărite de către autorităţile chineze pentru activitatea desfăşurată de aceştia în domeniul drepturilor omului şi care au fost implicaţi în mişcarea pro-democratică de pe piaţa Tiananmen. Huang Qi, a fost condamnat la cinci ani de detenţie pentru organizarea online a discuţiilor cu privire la protestele organizate în piaţa Tiananmen. ‘Depoziţiile’ împotriva acestuia se refereau la un material publicat de Amnesty International cu privire la masacrul din piaţa Tiananmen, care a fost postat pe pagina web a acestuia. Huang a fost eliberat la data de 4 iunie 2005. După eliberare, acesta a continuat să menţină pagina web şi să activeze în domeniul drepturilor omului şi iarăşi a fost arestat în luna iunie 2008, aparent pentru ajutorul acordat a cinci familii, copiii cărora au decedat în cutremurul de pămînt din Sichuan anul trecut. Qi Zhiyong, care a rămas schilodit în urma unui foc de armă în timpul violenţelor în piaţa Tiananmen, la data de 15 aprilie a comunicat reporterilor într-un mesaj că acesta a fost arestat de poliţie. Se consideră că detenţia acestuia are legătură cu aniversarea a 20 de ani de la decesul lui Hu Yaobang. Moartea lui Hu a marcat începutul protestelor pro-democratice. Zhou Yongjun, un student exilat, conducător al protestelor pro-democratice din 1989, cazul acestuia este un alt exemplu de detenţie în mod arbitrar. Zhou Yongjun a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru participarea la protestele pro-democratice din 1989. Cînd a fost eliberat, a fost exilat în Statele Unite. S-a întors în China în 1998 cînd a fost trimis la reeducarea prin muncă pentru alţi trei ani. În tentativa recentă de a reveni în China, prin Hong Kong, în luna octombrie trecută, acesta iarăşi a fost arestat de autorităţile chineze în Shenzhen. Potrivit surorii acestuia, autorităţile chineze au dezminţit orice posibilitate a unei detenţii repetate a Dl. Zhou Yongjun. Totuşi mass media internaţională, inclusiv Associated Press, a comunicat în luna mai 2009 că Dl. Zhou Yongjun oficial a fost acuzat de comiterea unei fraude. Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Inna Guleac, Ofiţer de presă, Amnesty International Moldova, tel: (+373-22) 83-58-08, mob. (+373) 69 33 78 41, e-mail: media@amnesty.md.