Vizualizări: 7291
Nanoacoperişul savanţilor moldoveni – în topul realizărilor de pe glob
Chisinau, 1 Februarie 2011 — Prestigiosul site de nanotehnologii NanoTechWeb.org din Marea Britanie a selectat pe parcursul lunii ianuarie cele mai valoroase elaborări în domeniu, conform datelor publicate în revistele ştiinţifice internaţionale. Printre autorii realizărilor de excepţie prevalează cercetătorii din SUA cu şapte elaborări.
Dar supremaţia americanilor, în acest sens, este perturbată de prezenţa în top a câte o echipă din Japonia şi Republica Moldova.
Fizicienii moldoveni, căci de reprezentanţii acestei bresle este vorba, s-au evidenţiat la scară internaţională prin elaborarea unui nanoacoperiş cristalin din nitrură de galiu, material biocompatibil şi actualmente utilizat pe larg în producerea surselor de radiaţie ultravioletă.
Echipa, condusă de membrul corespondent Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM şi coordonator al Programului de stat “Nanotehnologii şi nanomateriale”, a găsit o soluţie ingenioasă la abordarea problemei de vizualizare directă a imperfecţiunilor liniare ale materialelor electronice cristaline. Dat fiind că aceste imperfecţiuni liniare, numite şi dislocaţii în literatura ştiinţifică, în nitrura de galiu posedă sarcină negativă, savanţii noştri au decis să inducă o sarcină negativă similară şi pe suprafaţa structurii cristaline de nitrură de galiu, la o adâncime de doar câteva straturi atomare, prin prelucrarea cu ioni de argon la energii mici.
Ulterior a urmat procesul de decapare fotoelectrochimică ce a produs dizolvarea zonelor neutre din volumul eşantionului, păstrând intacte doar acele cu sarcină negativă, adică dislocaţiile în formă de nanofire agăţate genetic de o membrană în rol de nanoacoperiş cu grosimea de un nanometru (echivalent cu o milionime din milimetru). Fiind constituit doar din câteva straturi atomare, nanoacoperişul fizicienilor noştri s-a dovedit a fi transparent atât pentru radiaţia ultravioletă, cât şi pentru electroni, ceea ce a permis studierea arhitecturii spaţiale a dislocaţiilor prin utilizarea microscopiei electronice convenţionale. Este pentru prima oară când arhitectura spaţială a dislocaţiilor într-un material cristalin este vizualizată în mod direct, ceea ce a devenit posibil graţie prezenţei nanoacoperişului, responsabil de păstrarea distribuţiei spaţiale a reţelei de dislocaţii.
Pentru comparaţie: să ne imaginăm o situaţie similară, când apa este înlăturată dintr-un lac, acoperit cu un strat subţire de gheaţă, de care sunt prinse vârfurile algelor. Este un peisaj fantastic, neîntâlnit până acum nici în romanele de ficţiune. Dar pentru fizicieni mai puţin contează în acest caz aspectul estetic al tabloului, ci cum descoperirea lor ar contribui la soluţionarea unor probleme ştiinţifice fundamentale şi aplicative. Evident, după înlăturarea apei arhitectura spaţială a reţelei de alge ar putea fi explorată în mod direct prin stratul transparent de gheaţă în diverse scopuri practice.
În cazul nostru, conform site-ului londonez NanoTechWeb.org, elaborarea în premieră a membranelor ultra-subţiri din nitrură de galiu constituie un succes remarcabil, ce deschide vaste posibilităţi atât pentru noi cercetări ştiinţifice fundamentale, cât şi pentru cele aplicative în astfel de domenii de perspectivă ca nanoelectronica, spintronica, biomedicina etc. Alte detalii referitor la această elaborare de performanţă a savanţilor moldoveni pot fi accesate pe adresa http://nanotechweb.org/cws/article/tech/44967.
Şi în final vom preciza că începând cu anul 2007, acest prestigios site a mai apreciat câteva lucrări în domeniul nanotehnologiilor, semnate de Ion Tighineanu şi discipolii săi, nanoacoperişul fiind cea de a patra.
Centrul Media al Academiei de Stiinte a Moldovei
Dar supremaţia americanilor, în acest sens, este perturbată de prezenţa în top a câte o echipă din Japonia şi Republica Moldova.
Fizicienii moldoveni, căci de reprezentanţii acestei bresle este vorba, s-au evidenţiat la scară internaţională prin elaborarea unui nanoacoperiş cristalin din nitrură de galiu, material biocompatibil şi actualmente utilizat pe larg în producerea surselor de radiaţie ultravioletă.
Echipa, condusă de membrul corespondent Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM şi coordonator al Programului de stat “Nanotehnologii şi nanomateriale”, a găsit o soluţie ingenioasă la abordarea problemei de vizualizare directă a imperfecţiunilor liniare ale materialelor electronice cristaline. Dat fiind că aceste imperfecţiuni liniare, numite şi dislocaţii în literatura ştiinţifică, în nitrura de galiu posedă sarcină negativă, savanţii noştri au decis să inducă o sarcină negativă similară şi pe suprafaţa structurii cristaline de nitrură de galiu, la o adâncime de doar câteva straturi atomare, prin prelucrarea cu ioni de argon la energii mici.
Ulterior a urmat procesul de decapare fotoelectrochimică ce a produs dizolvarea zonelor neutre din volumul eşantionului, păstrând intacte doar acele cu sarcină negativă, adică dislocaţiile în formă de nanofire agăţate genetic de o membrană în rol de nanoacoperiş cu grosimea de un nanometru (echivalent cu o milionime din milimetru). Fiind constituit doar din câteva straturi atomare, nanoacoperişul fizicienilor noştri s-a dovedit a fi transparent atât pentru radiaţia ultravioletă, cât şi pentru electroni, ceea ce a permis studierea arhitecturii spaţiale a dislocaţiilor prin utilizarea microscopiei electronice convenţionale. Este pentru prima oară când arhitectura spaţială a dislocaţiilor într-un material cristalin este vizualizată în mod direct, ceea ce a devenit posibil graţie prezenţei nanoacoperişului, responsabil de păstrarea distribuţiei spaţiale a reţelei de dislocaţii.
Pentru comparaţie: să ne imaginăm o situaţie similară, când apa este înlăturată dintr-un lac, acoperit cu un strat subţire de gheaţă, de care sunt prinse vârfurile algelor. Este un peisaj fantastic, neîntâlnit până acum nici în romanele de ficţiune. Dar pentru fizicieni mai puţin contează în acest caz aspectul estetic al tabloului, ci cum descoperirea lor ar contribui la soluţionarea unor probleme ştiinţifice fundamentale şi aplicative. Evident, după înlăturarea apei arhitectura spaţială a reţelei de alge ar putea fi explorată în mod direct prin stratul transparent de gheaţă în diverse scopuri practice.
În cazul nostru, conform site-ului londonez NanoTechWeb.org, elaborarea în premieră a membranelor ultra-subţiri din nitrură de galiu constituie un succes remarcabil, ce deschide vaste posibilităţi atât pentru noi cercetări ştiinţifice fundamentale, cât şi pentru cele aplicative în astfel de domenii de perspectivă ca nanoelectronica, spintronica, biomedicina etc. Alte detalii referitor la această elaborare de performanţă a savanţilor moldoveni pot fi accesate pe adresa http://nanotechweb.org/cws/article/tech/44967.
Şi în final vom preciza că începând cu anul 2007, acest prestigios site a mai apreciat câteva lucrări în domeniul nanotehnologiilor, semnate de Ion Tighineanu şi discipolii săi, nanoacoperişul fiind cea de a patra.
Centrul Media al Academiei de Stiinte a Moldovei
Autor: Administrator
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2300
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 167
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 15
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1658
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1321
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33