29 Martie 2023 — Alexandru Tarnavschi, vicepreședinte al Adunării Populare a UTA Găgăuzia, reprezentantul delegației Republicii Moldova la Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei face o analiză a Strategiei reformei administrației publice pentru anii 2023-2030 și vine cu unele recomandări pentru reprezentanții puterii centrale.

Republica Moldova a aprobat proiectul Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, care include o secțiune privind administrația publică la nivel local. S-a făcut o muncă substanțială pentru dezvoltarea unei viziuni strategice în vederea reformării sistemului de administrație publică în Republica Moldova.

În ceea ce privește reforma administrației publice locale, printre elementele pozitive ale Strategiei aș remarca eventuala comasare a unităților administrativ-teritoriale de nivelul I, în condițiile în care aceasta se va face exclusiv voluntar.

Se are în vedere varianta revenirii la finanțarea instituțiilor de învățământ școlar (licee și gimnazii) la nivelul bugetelor locale de nivelul I, care sunt proprietari de clădiri.O altă prevedere este reducerea semnificativă a numărului de consilieri locali și raionali, ceea ce va îmbunătăți calitatea dezbaterilor democratice la nivelul consiliilor și a deciziilor luate.

În același timp, o serie de propuneri sunt discutabile și pot genera efecte negative prin punerea în aplicare a reformei planificate.

Strategia, a cărei perioadă de implementare este de 7 ani, este un document greoi și academic.Societatea civilă nu a fost implicată în elaborarea conceptului și proiectului initial al Strategiei, reprezentată de Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova – instituție specializată care reunește 90% din municipiile țării și militează pentru implementarea standardelor europene de democrație locală în Republica Moldova. Totodata, este saltabil faptul, ca cel puțin la etapa finală de redactare si adoptare a strategiei, CALM a fost implicat si luate in considerație mai multe din propunerile sale care au îmbunătăit acest dfocument.

Realitățile Republicii Moldova, în contextul fragilității democrației, lipsei de consistență în implementarea reformelor, instabilitatea politică și schimbarea constantă a Guvernelor, arată că documentele cu program cu un termen foarte lung de implementare (7 ani), nu sunt viabile, ceea ridica anumite riscuri și le reduce din eficienţă.

Fragmentarea administrației publice locale din Republica Moldova, pe care autorii Strategiei insistă să o reformeze, este tratată destul de subiectiv, unilateral și chiar arbitrar. În prezent, printre țările Uniunii Europene (dintre cele ce au făcut parte din fostul bloc de state socialiste din Europa de Est), lidere în dezvoltare sunt Slovenia și Cehia, state cu un număr foarte important de municipalități.În Cehia, de exemplu, există aproape 6.500 de municipalități/APL-uri de diferită dimensiune și cu o populație de cel mult 10 milioane de locuitori (în Republica Moldova sunt 896 de primării, la o populație de 2,9 milioane de oameni).Prin urmare, concluzia autorilor Strategiei despre importanța prioritară a problemei fragmentării teritoriale și numărului mic de locuitori, în calitate de impediment în dezvoltarea țării noastre, este destul de controversată și discutabilă.Dimpotrivă, eliminarea așezărilor mici poate duce la degradarea democrației locale, distanțarea serviciilor publice de cetățeni, separarea serviciilor publice de înaltă calitate pentru cetățeni, exprimată în optimizarea rețelei școlare/sociale și în efectul urbanizării în masă (migrare a populației de la sate la orașe).În prezent, legitimitatea și încrederea autorităților administrației publice locale de nivel I în rândul populației este cea mai înaltă dintre toate autoritățile publice din Republica Moldova.Prin urmare, eventuala unificare a municipiilor este un proces care ar trebui să fie evolutiv și democratic. Deciziile privind unificarea nu trebuie luate de o majoritate simplă a consilierilor locali, așa cum se propune în proiectul de Strategie, ci prin referendumuri locale în rândul populației, așa cum prevede Carta Europeana a autonomiei locale. Prioritatea principală în reforma administrației publice ar trebui să vizeze desființarea structurilor administrației raionale și consolidarea autonomiei locale la nivelul APL 1.Acest nivel de administrare a autoguvernării locale în Republica Moldova este o modalitate politică și arhaică a structurii administrativ-teritoriale a statului.Al doilea nivel de guvernare ar trebui realizat prin municipalizarea orașelor-centre de reședință a Consiliilor raionale, urmând exemplul municipiilor Chișinău și Bălți.Primarul municipiului, ales de cetățeni, va îndeplini funcția de primar general atât al municipiului, cât și al organelor administrației publice locale de nivel I care fac parte din municipiu. Iar capacitatea administrativă/financiară și diversitatea/calitatea serviciilor publice prestate va crește mult. Acest lucru va crește încrederea cetățenilor în administrația locală și centrală, întrucât toți funcționarii care reprezintă comunitățile locale vor avea legitimitatea votului cetățenilor. Practica actuală de a alege președinții consiliilor raionale, care se confruntă cu o criză de încredere, din cauza lipsei de legitimitate a votului popular, va rămâne în istorie. În Strategie, o atenție insuficientă este acordată liberalizării/descentralizării în domeniul salarizării și politicii de la nivel local.

În prezent, unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I sunt lidere în atragerea de investiții în formă de granturi de la donatorii internaționali și acestea trebuie să fie pe deplin stimulate și susținute.

Centralizarea excesivă a sistemului de salarizare a angajaților administrației publice locale, într-un mediu în care nivelul de remunerare este determinat de autoritățile centrale, iar finanțarea se realizează în detrimentul bugetelor locale, demotivează angajații și provoacă o reducere semnificativă de lucrători calificați în sectorul public. Totodată, în Strategie, practic, lipsesc prevederi ce se ar viza clar și regiunile autonome ale Republicii Moldova – UTA Găgăuzia și, pe viitor, Transnistria.În acest sens, funcționalitatea entităților autonome nu este doar interacțiunea politică dintre Centru și Regiuni, ci și reforma sistemului existent de administrație publică la nivel central, care nu ține cont de particularitățile funcționării entităților etnice autonome, exprimate în necesitatea împărțirii competențelor și puterilor. Un moment pozitiv pentru implementarea corespunzătoare a Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030 ar putea fi corelarea viitorului plan/program de acțiuni al Strategiei pentru anul 2023 cu Foaia de parcurs privind implementarea recomandării nr.436 din 2019 al Consiliului Europei în domeniul democrației locale și regionale, semnata de Guvernul Republicii Moldova si Consiliul Europei.