Nume
Parola
Vizualizări: 1750
Experţii internaţionali despre securitatea Republicii Moldova. Astăzi: Ognyan Minchev, Director al Institutului de Studii Regionale şi Internaţionale (IRIS) din Sofia, Bulgaria
28 Noiembrie 2008 — „Dacă Georgia ar fi semnat la Bucureşti anul acesta Planul de Aderare (MAP), nivelul de securitate al ţării ar fi crescut şi Rusia s-ar fi gândit mult mai serios asupra efectelor pe care îl va atrage atacarea vecinului său mai mic” Domnule Minchev, de ce a aderat Bulgaria la NATO? Activiştii anti NATO (socialişti şi comunişti), atunci când ţin să reducă din importanţa pe care i-o oferă Bulgariei calitatea de membru al Alianţei Nord Atlantice, pun cu regularitate următoarea întrebare: „Care sunt beneficiile aderării Bulgariei la NATO pentru securitatea şi interesul naţional?” Tot ei răspund aproape automat: „Statutul de membru NATO nu oferă nimic ţării noastre. Doar suntem obligaţi să facem cheltuieli, să riscăm vieţile soldaţilor noştri în interesul politicii intervenţioniste americane, la mii de kilometri de teritoriul Bulgariei.” Acest tip de interpretări sunt valabile până în momentul confruntării cu argumente reale ce reflectă adevărul despre aderarea la NATO. Au dreptate cei care gândesc aşa? Nu! Trebuie să se pună la îndoială nucleul / miezul argumentelor anti NATO, respectiv că percepţia garantării securităţii naţionale nu s-a schimbat la aderare. Pentru că, întrebarea este acum alta: „Cum putem aprecia aceste garanţii din perspectiva simţului realităţii? Care este acel lucru ce trebuie să se schimbe pentru ca oponenţii NATO să recunoască că pragul /limita asigurării securităţii e mai înalt? Securitatea nu poate fi percepută pur şi simplu, dar insecuritatea poate fi percepută. Dacă Georgia ar fi semnat la Bucureşti anul acesta Planul de Aderare (MAP), nivelul /pragul de securitate al ţării ar fi crescut şi Rusia s-ar fi gândit mai serios la consecinţele atacului său contra vecinului său, Georgia, din luna august. Securitatea presupune de fapt o viaţă normală, fără ameninţări semnificative, pornind de la nivelul personal şi finisând cu reducerea ameninţărilor la adresa întregii naţiuni. Iată de ce statutul de membru NATO garantează tacit un înalt nivel al securităţii colective fără a realiza schimbări semnificative ale activităţii cotidiene. Ce alte tipuri de beneficii mai sunt? Care sunt consecinţele vizibile, ca să spun aşa, ale integrării în NATO? Aş vrea să accentuez un alt tip de beneficii ce rezidă din calitatea de membru NATO, beneficii ce sunt foarte puternice şi, în consecinţă, vizibile pentru fiecare, chiar şi pentru criticii Alianţei Nord Atlantice. Acele beneficii, rezultate ale aderării la NATO, derogă de la riscurile politice şi furnizează un puternic pachet de asigurare a organizaţiilor şi agenţilor economici, instituţionali şi civili, ce activează sau vor activa în noul stat-membru. Există multe locaţii frumoase şi interesante pe mapamond unde v-aţi putea dori să iniţiaţi o afacere, să cumpăraţi o casă sau să vă stabiliţi cu familia. Multe din aceste locaţii reprezintă adevărate pericole de reformare socială, instabilitate politică, ineficientă a guvernării. Grupările rebele atacă unele din cele mai romantice plaje ale oceanului, autorităţile înşeală turiştii sau oamenii de afaceri abuzează de puterea lor. Şi cum ajută NATO? Calitatea de membru NATO e un certificat ce atestă că aceste lucruri nu se întâmplă în ţara voastră. Sau, dacă se întâmplă, în special în statele post comuniste, există o autoritate superioară, o comunitate a naţiunilor ce este aptă să se opună dezvoltării nefavorabile, acest lucru realizându-se cu instrumente instituţionale eficiente, instrumente ale comunităţii Atlantice. Iată cum se consolidează încrederea faţă de stat: teritoriul noului stat-membru NATO ajunge a fi parte a unui vast spaţiu comun de securitate pentru toţi, pentru cetăţeni, pentru comunităţi, pentru piaţă. Există şi avantaje economice ale aderării? Să vă dau un exemplu. În 2001 am cumpărat un apartament în oraşul meu natal Sofia, preţul era destul de înalt conform standardele locale; preţul era alimentat de locaţia bună, fiind în unul din cele mai frumoase cartiere ale oraşului. Preţul plătit era de aproximativ 365$ USD pentru metru pătrat. În 2002, Bulgaria a primit invitaţia de a adera la NATO; un an mai târziu, vecinul meu a cumpărat apartamentul de alături cu preţul de 800 Euro pentru metru pătrat. Până în 2005, preţul spaţiului locativ din zona dată a ajuns la 1000 Euro, iar astăzi e cuprins între 1800 şi 2200 Euro. Care poate fi motivul creşterii de 8-10 ori a uneia şi aceleiaşi proprietăţi în mai puţin de 7 ani? De unde vine această dinamică a pieţii? Micile proprietăți de pe coasta mării şi cele de la munte şi-au crescut valoare de 15-20 de ori, de multe ori chiar au ajuns a fi de 50 de ori mai mari decât în 2000. Multe parcele de teren, casele vechi, clădirile demolate au fost reevaluate din perspectiva utilizării cu un nou scop conform cererii de piață. Sute de familii din Marea Britanie au venit să cumpere case la țară / în mediul rural, pensionarii suedezi au achiziționat apartamente pe litoral, urmaţi de mii de familii europene interesate în a vizita, a se domicilia, a lucra şi a locui în Bulgaria, noul spaţiu Euro Atlantic. Investiţiile Străine Directe (ISD) au crescut de 5-7 ori în ultimii ani şi asta fără reformări intense şi îmbunătăţiri eficiente ale serviciilor guvernamentale şi a instituţiilor de piaţă - aceasta a fost simplul interes faţă de ţară, ce a motivat comunităţile de afaceri să îşi încerce norocul în Bulgaria, lucru susţinut de realitatea virtuală, dar puternică, numită „NATO – garant al riscurilor politice.” Domnule Minchev, care este explicaţia acestor efecte benefice pe plan economic ale aderării la NATO a unui stat? Fluxul investiţiilor străine directe sunt un indicator al încrederii companiilor străine şi a pieţelor financiare în stabilitatea ţării. Diagrama de mai jos (Date ale Băncii Naţionale Bulgare) arată creşterea exponenţială a investiţiilor străine directe în Bulgaria în ultimii ani după cum urmează: În 1997, Bulgaria decide să adere la NATO – ISD era de 570 miliarde Euro. În 2002, Bulgaria a fost invitată să adere la NATO şi volumul ISD erau deja de două ori mai mare decât cel din 1997. În anul aderării, cu doar doi ani mai târziu, în 2004, fluxul ISD atingea 2735.9 miliarde Euro, iar în anul următor era de 3152.1 miliarde Euro, cifră ce este de cinci ori mai mare. În 2007, când efectele aderării la UE sau suprapus celor de membru NATO, volumul ISD crescuse de 11 ori faţă de 1997. Foarte semnificativ ceea ce ne prezentaţi!.. Da, şi asta nu este tot. De asemenea, Produsul Intern Brut al Bulgariei (Eurostat data) creştea constant în paralel cu procesele de aderare la NATO şi UE. Domnule Minchev, este NATO cu adevărat o soluţie de securitate în zona Mării Negre, din care face parte şi R. Moldova? Este singura soluţie reală de securitate! NATO a fost de multe ori criticat pentru expansiunea spre Est cu argumentul „încetaţi să tachinaţi / provocaţi Rusia” Astăzi avem experienţa unei noi agresiuni a Rusiei împotriva unui vecin neajutorat, agresiune imperială slab motivată de accepţiunile geopolitice. Această agresiune nu ar fi fost realizată dacă Kremlinul nu ar fi fost încurajat de refuzul Germaniei şi al Franţei de a garanta pentru Planul de Acţiuni (MAP) al Georgiei la Bucureşti. Moscova a acţionat astfel încât să prevină aderarea Georgiei la NATO, dovadă a valorii statutului de membru. Unii critici ai extinderii NATO spre Est argumentează slăbirea eficienţei Alianţei în noile state membre. Eu consider că Războiul declanşat în august de Rusia împotriva Georgiei va genera discuţii serioase la nivel politic şi tehnologic despre eficienţa funcţionării NATO într-o lume ce se schimbă rapid. Va continua extindere NATO? Cu siguranţă NATO este un spaţiu în extindere menită să facă faţă provocărilor globale ale lumii contemporane. Pentru a nu confrunta provocările politice şi militare mult prea departe de casă, este foarte important ca Alianţa să ofere statelor din vecinătate posibilitatea de a adera pentru a face spaţiul din jurul nostru mult mai sigur. Domnule Minchev, vă mulţumesc! A consemnat Laura Bohanţov