19 Mai 2011 — Dezvoltarea regională este o prioritate strategică a RM, care duce la impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice, precum şi la stimularea investiţiilor în sectorul privat. Or, acest domeniu, odată ce beneficiază de atenţia şi resursele financiare cuvenite, contribuie la progrese sectoriale, cum ar fi: politica agricolă, politica socială, politica de protecţie a mediului, politica de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Pentru a beneficia de fondurile europene alocate pe dimensiunea dezvoltării regionale, Republica Moldova trebuie să-şi fortifice capacităţile instituţionale şi umane, oferind garanţii că respectivele resurse vor fi utilizate strict conform destinaţiei prevăzute în Programele de finanţare. În negocierile cu Comisia Europeană, autorităţile trebuie să insiste pentru a obţine creşterea fondurilor pentru programe de cooperare transfrontalieră, dar şi a celor disponibile prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic. Astfel, aproximativ 7 milioane de euro vor fi disponibile pentru RM în perioada 2012-2013, în cadrul Parteneriatului Estic, prin proiectele-pilot de dezvoltare regională.

La rândul lor, autorităţile naţionale trebuie să asigure creşterea alocărilor prin intermediul Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională. De asemenea, e nevoie de a implementa reforme, care să ducă la crearea unui climat favorabil pentru creşterea investiţiilor în economia naţională. Însă, dezvoltarea şi implementarea politicilor regionale ţine nu doar de instituţiile statului, ci şi de sectorul privat şi non-guvernamental. Implicarea acestora din urmă în procesul de dezvoltare regională, prin parteneriate, ar reprezenta o valoare adăugată în atingerea scopurilor comune.

Acestea sunt principalele concluzii ale Grupului de lucru pe agricultură şi dezvoltare regională al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Recomandările reprezintă produsul unei mese rotunde desfăşurate la 18 mai, ora 10:00, la care au participat funcţionari ai administraţiei publice centrale şi locale, experţi independenţi.

Propunerile au fost susţinute de majoritatea celor 20 de participanţi. Aceştia au votat în unanimitate un pachet de recomandări, care vor fi transmise Guvernului RM:

• Negocierea cu Comisia Europeană a următoarelor aspecte:
- extinderea facilităţilor pentru investiţii şi alocarea de fonduri pentru iniţiative regionale, cum ar fi în cadrul Strategiei Dunărene;
- mai multe finanţări flexibile (de exemplu, în caz de dezastre naturale, cum ar fi inundaţiile);
- introducerea fazelor pilot pentru Programele de finanţare;
- simplificarea şi reducerea constrângerilor administrative, printr-o coordonare mai bună a Fondurilor cu Programele Operaţionale.
• Sporirea numărului angajaţilor Guvernului, Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Agenţiilor de Dezvoltare Regională, pe dimensiunea dezvoltării regionale, şi elaborarea unor fişe de post astfel încât să fie creată o structură stabilă, funcţională şi operaţională.
• Instruirea personalului implicat în gestionarea programelor de dezvoltare regională.
• Organizarea vizitelor de studiu atât în statele membre UE, cât şi în statele partenere UE, pentru realizarea unui schimb de experienţă şi studierea bunelor practici.
• Crearea unui mecanism de comunicare eficient între structurile statului, precum şi între structurile statului şi sectorul privat şi non-guvernamental, ceea ce ar contribui la o mai bună desfăşurare a activităţilor curente precum şi pentru prevenirea eventualelor probleme.
• Crearea mai multor pagini web care ar cuprinde informaţii detaliate referitor la conceptul de dezvoltare regională, cadrul instituţional şi legal atât naţional, cât şi internaţional, situaţia R. Moldova, instrumentele de cooperare şi dezvoltare regională, posibilităţi de aplicare, criterii de eligibilitate etc.
• Crearea unei reţele de potenţiali beneficiari care să recepţioneze cu regularitate noutăţi referitoare la recentele evoluţii şi potenţialele posibilităţi de a obţine finanţare pentru proiecte regionale.
• Dezvoltarea mecanismului naţional de monitorizare şi de evaluare a proiectelor realizate prin intermediul asistenţei externe.
• Promovarea cooperării în cadrul euroregiunilor existente, precum şi asistenţă acordată procesului de instituire a unor noi euroregiuni (Euroregiunea Nistru).

Pentru a asigura reprezentarea pe picior de egalitate a instituţiilor publice şi celor non-guvernamentale, la masa rotundă au fost aleşi doi co-preşedinţi ai Grupului de lucru. Astfel, Veaceslav Guţuţui, viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a fost delegat preşedinte din partea autorităţilor, iar Angela Secrieru, expert juridic la IDIS „Viitorul” – din partea societăţii civile. Candidatura Angelei Secrieru a fost votată în unanimitate de către participanţii la eveniment.

Pe lângă grupul de lucru pe agricultură şi dezvoltare regională, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: vize, frontiere şi Transnistria; comerţ, servicii, concurenţă. În total, vor avea loc patru runde de mese rotunde pe fiecare dintre cele trei grupuri de lucru.

Scopul meselor rotunde este de a aborda subiecte sensibile din fiecare domeniu, care necesită atenţie şi politici inteligente, pentru a le racorda la standardele europene. Iată de ce fiecare eveniment finalizează cu un pachet de recomandări, care sunt votate în mod democratic de participanţii la mesele rotunde. Fiecare masă rotundă la care se întrunesc experţii este urmată de o conferinţă de presă, unde sunt prezentate public recomandările de politici. Acest format este unul care reuşeşte să permită atingerea consensului dintre autorităţi şi societatea civilă pe formula politicilor care urmează a fi puse la punct şi totodată în practică pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova. Proiecte similare şi-au demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.