22 Aprilie 2011 — IDIS „Viitorul” a înmânat la 22 aprilie 2011 Foaia de parcurs pentru europenizarea media preşedintelui Comisiei parlamentare de profil, Chiril Lucinschi.

„În condiţiile în care Comisia parlamentară care are grijă de acest sector a suferit schimbări de componenţă, justificate de scrutinele care se tot succed, ne-am propus ca prin acest document să îndemnăm Legislatorul să fie consecvent în a reforma audiovizualul public, de a stabili clar rolul Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Domeniul media are nevoie de politici continue şi clare şi de susţinere permanentă. Totodată, vrem ca să se meargă pe filosofia de a interveni acolo unde e strictă nevoie, lăsând breasla să se autoreglementeze, ţinând cont de istoria de succes a Consiliului de presă”, susţine expertul IDIS Cornel Ciurea.

La rândul său, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Chiril Lucinschi, subliniază: „Comisia va examina minuţios aceste recomandări şi suntem bucuroşi că avem o colaborare cu societatea civilă, în special cu IDIS „Viitorul.”

Foaia de parcurs pentru europenizarea media este structurată pe cinci compartimente: reforma audiovizualului public, reforma CCA, transparenţa finanţării mass-media, politici de stimulare a dezvoltării media independente şi optimizarea cadrului legal.

Astfel, Comisiei parlamentare de profil i se sugerează să pledeze pentru o implicare mai activă a Legislativului în procesul de elaborare a bugetului IPNA Compania “Teleradio-Moldova”: „Activitatea Parlamentului în raport cu audiovizualul public ar trebui să depăşească practica deja instituţionalizată de a reacţiona sau de a lua o atitudine în legătură cu politica Companiei. Cu alte cuvinte, Legislativul ar trebui să se implice mai activ în ceea ce ţine de necesităţile financiare şi tehnice ale TRM, pentru a asigura buna funcţionare a acesteia”. Totodată, e nevoie de a insista pe introducerea taxei de abonament pentru serviciile publice de radiodifuziune, măsură care ar putea consolida capacităţile financiare ale instituţiei şi independenţa sa editorială faţă de ingerinţele politicului.

Noua Comisie parlamentară pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media ar trebui să continue eforturile de a adopta un nou Cod al Audiovizualului, care să instituie principiul de responsabilizare individuală şi colectivă a membrilor CCA: „Asta pentru a evita angajarea politică a acestor persoane, inclusiv demisia în caz de nerespectare a legislaţiei care reglementează sectorul”.

O altă prioritate ar trebui să fie identificarea unei soluţii legale pentru cazul UTA Găgăuzia, când executivul autonomiei şi-a atribuit funcţiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi a eliberat licenţe operatorilor locali de televiziune prin cablu.

Pentru a evita concentrarea sau chiar monopolul proprietăţii media, Comisia parlamentară trebuie să includă în cadrul legal naţional prevederi menite să asigure transparenţa şi accesul liber la informaţia cu privire la proprietăţile mass-media, inclusiv la informaţiile despre tirajele de presă şi structurile de holding mass-media existente în Moldova. E nevoie de a elabora un mecanism eficient care ar asigura publicarea informaţiilor privind sursa şi valoarea donaţiilor, inclusiv a celor nefinanciare, precum şi referitor la persoanele care deţin şi influenţează politica editorială a mijloacelor de informare în masă respective.

Totodată, trebuie imprimată viteză procesului de trecere de la televiziunea analogică la cea digitală în termenele de până la 16 iunie 2015. În acelaşi timp, tot mai multe voci solicită abrogarea Legii presei, care nu e mai mult decât un vestigiu sovietic. Un proiect de lege care aşteaptă să iasă la lumină este cel cu privire la ajutoarele de stat pentru publicaţiile periodice.

Foaia de parcurs pentru europenizarea mass-media a fost elaborată în cadrul proiectului european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”. Toate priorităţile legislative incluse în document reprezintă produsul a un an de consultări cu mediul jurnalistic din Chişinău, Bălţi şi Comrat, dar şi cu membrii CCA şi ai Comisiei parlamentare de profil.