12 Aprilie 2011 — Cele mai bune practici ale comunităţilor din Republica Moldova au fost distinse cu diplome de merit la o Ceremonie naţională de premiere, desfăşurată la 12 aprilie 2011. Evenimentul este o componentă a Programului Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Guvernul RM şi finanţat de Consiliul Europei.

Astfel, 7 comunităţi din Republica Moldova au fost recunoscute public pentru cele mai bune practici ale anilor 2008-2010. „Acest statut de cea mai bună practică înseamnă recunoaşterea la nivel naţional a meritelor nu doar administraţiei publice locale, ci a întregii comunităţi, ceea ce sperăm ca va încuraja o concurenţă sănătoasă între localităţi”, afirmă coordonatorul de program al IDIS „Viitorul” Olesea Cruc. La rândul său, viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Veaceslav Guţuţui, constată: „Un asemenea program care promovează bunele practici este mai mult decât necesar comunităţilor locale, fapt demonstrat de interesul faţă de acest Concurs. Această competiţie a demonstrat că autorităţile locale ştiu să facă parteneriate, să vină cu noi abordări şi idei, impresionând prin experienţe inedite la nivel naţional”.

Statul de cea mai bună practică a fost decernată pe trei categorii, după cum urmează:
I. Dezvoltarea economică locală
1. Oraşul Teleneşti – Restructurarea şi reformarea serviciului de salubrizare a oraşului
2. Satul Colibaşi, raionul Cahul – Promovarea localităţii şi crearea unui mediu favorabil pentru atragerea investiţiilor în comunitate
II. Modernizarea managementului public local
3. Satul Calfa, raionul Anenii Noi – Eficientizarea serviciului de asistenţă socială şi implicarea comunităţii în activităţi de prevenire şi combatere a fenomenului violenţei în familie
4. Comuna Budeşti, municipiul Chişinău – Politici şi strategii locale pentru generaţia în creştere prin servicii publice performante şi proiecte de succes
III. Buna guvernare
5. Satul Vinogradovca, raionul Taraclia – Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de educaţie
6. Satul Băhrineşti, Floreşti – Informarea cetăţenilor despre activitatea autorităţilor locale

Oraşul Ungheni este cel care s-a ales cu o nominalizare specială, pentru crearea unui serviciu public de performanţă, şi anume un sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere. Aceasta a fost posibil datorită unui parteneriat public-privat cu o companie austriacă. „Am conştientizat că mizând pe resursele din bugetul local nu putem face faţă acestei probleme şi ne-am orientat spre investiţiile străine. Am creat o întreprindere mixtă, din care Consiliul local deţine 40% din acţiuni. Acum ne putem mândri cu faptul că trei ungheneni din patru apelează la acest serviciu public de salubrizare”, susţine primarul de Ungheni, Alexandru Ambros.

În cadrul Programului Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale, alte 5 localităţi rurale au fost menţionate pentru inovaţie şi consecvenţă:
1. Comuna Grătieşti, municipiul Chişinău – Antreprenoriat social in comuna Grătieşti
2. Comuna Bădiceni, raionul Soroca – Cooperare intercomunală în scopul prestării serviciilor pentru comunităţile învecinate din raionul Soroca
3. Oraşul Ştefan-Vodă – Strategii de succes în renovarea infrastructurii sociale al oraşului
4. Satul Bravicea, raionul Călăraşi – Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea armonioasă a tinerii generaţii
5. Comuna Plopi, raionul Cantemir – Mobilizarea comunităţii pentru implementarea proiectelor de menire socială

Toate localităţile decernate, pe lângă trofeul „Cea mai bună practică a APL” şi diploma de recunoştinţă, se vor alege cu câte un laptop. Cele 7 comunităţi câştigătoare au fost selectate din 40 care au participat la concursul naţional. Juriul a fost format din reprezentanţi ai instituţiilor naţionale, ai asociaţiilor de primari, ai autorităţilor publice locale, ONG-urilor, sponsori, oficiali ai Consiliului Europei din Chişinău. Ceremonia naţională de premiere a celor mai bunelor practici este la cea de-a patra ediţie.