12 Aprilie 2011 — Preferinţele comerciale autonome, în baza cărora are loc exportul produselor moldoveneşti către Uniunea Europeană, sunt la acest moment valorificate la maxim. Cu toate acestea, există restricţii la exportul unor produse precum carnea şi laptele, din cauza dificultăţii de a face faţă unor cerinţe de inofensivitate. Decizia recentă a Parlamentului European de a extinde acest regim preferenţial de liber schimb până în 2015 şi mărirea cotelor pentru unele produse moldoveneşti exportate în UE (vinuri, grâu, porumb, orz) constituie un semnal clar de încurajare. În perspectiva semnării Acordului de asociere RM-UE, Republica Moldova va trece la o altă etapă, beneficiind de un acord de liber schimb mutual. Or, asta presupune deopotrivă accesul produselor moldoveneşti pe piaţa comunitară, dar şi ale celor europene în RM.

Pentru a valorifica din plin aceste beneficii, Republica Moldova trebuie să adopte şi să implementeze integral standardele UE. Până la acest moment, doar 2500 de standarde din apr. 20.000 au fost preluate. O altă barieră la dinamizarea exporturilor spre UE este sistemul sanitar şi fitosanitar, care tranzitează extrem de lent de la standardele sovietice bazate pe GOST-uri la cele internaţionale, moderne. Laboratoarele moldoveneşti de evaluare a conformităţii nu sunt recunoscute de UE. De asemenea, lipseşte un sistem solid de control al siguranţei alimentare.

Totodată, e nevoie de a negocia cu UE un sistem avantajos de recunoaştere reciprocă a denumirilor de origine şi indicaţiilor geografice. Asta înseamnă Republica Moldova va trebui să respecte apr. 3000 de indicaţii geografice şi denumiri de origine europene. Până acum, sunt înregistrate doar două denumiri de origine naţionale, „Ciumai” şi „Româneşti”. Iată de ce autorităţile trebuie să încurajeze producătorii autohtoni să înregistreze denumirea produselor, insistând pe criteriile recunoscute la nivel european. Originea mărfii se acordă numai în cazul când: 40% din valoarea de vânzare a mărfii este de origine moldovenească; modificarea codului mărfii e la nivel de 4 cifre; prelucrarea produselor este suficientă. În aceeaşi ordine de idei, va trebui să excludem din circulaţie produsele moldoveneşti cu aşa denumiri ca Champagne, Cognac, Cahors, Porto ş.a.

Acestea sunt principalele recomandări ale Grupului de lucru pe comerţ, servicii, concurenţă al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost prezentate azi, 12 aprilie 2011, ora 14:00, la o conferinţă de presă.

Recomandările reprezintă produsul unei mese rotunde desfăşurate tot la 12 aprilie, ora 10:00, la care au participat funcţionari ai administraţiei publice centrale, experţi independenţi, lideri de ONG, reprezentanţi ai asociaţiilor de business, oficiali şi parteneri din Republica Slovacă. La reuniune au mai asistat experţi ai Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM). Cei 30 de participanţi au votat un pachet de recomandări pentru a pregăti RM de negocierea unui Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană:

• Iniţierea negocierilor cu UE privind Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător;
• Menţinerea relaţiilor durabile de cooperare cu statele Comunităţii Statelor Independente şi dezvoltarea acestora;
• Utilizarea la maxim a preferinţelor comerciale autonome oferite Republicii Moldova de UE;
• Eliminarea barierelor în materie de standard de calitate;
• Respectarea regulilor de origine a produselor;
• Preluarea şi implementarea standardelor UE;
• Respectarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• Delimitarea barierelor în calea exportului şi aplicarea măsurilor cadrului legal internaţional pentru eliminarea acestora;
• Crearea unui grup de lucru pentru întărirea capacităţilor instituţionale pentru optimizarea şi perfecţionarea reglementărilor non-tarifare cu scopul promovării comerţului extern;
• Efectuarea controlului vamal doar în zona de înregistrare juridică a entităţilor respective;
• Eliminarea ariilor „gri” de reglementare a comerţului transfrontalier şi introducerea de reguli transparente şi clare;
• Reducerea costurilor de logistică la export;
• Informarea comercianţilor cu privire la spectrul concret de mărfuri acoperit de licenţa de import sau export.

Pe lângă grupul de lucru pe comerţ, servicii, concurenţă, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: agricultură şi dezvoltare regională; vize, frontiere şi regiunea transnistreană. În total, vor avea loc patru runde de mese rotunde pe fiecare dintre cele trei grupuri de lucru, prima rundă fiind deja finalizată în februarie 2011. Fiecare masă rotundă la care se întrunesc experţii este urmată de o conferinţă de presă, unde sunt prezentate public recomandările de politici. Acest format este unul care reuşeşte să permită atingerea consensului dintre autorităţi şi societatea civilă pe formula politicilor care urmează a fi puse la punct şi totodată în practică pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Centrul de Cercetare al Asociaţiei Slovace pentru Politică Externă, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova. Proiecte similare şi-au demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.