2 Iulie 2010 — Peste 20 de jurnalişti, reprezentanţi ai ONG-urilor de specialitate, dar şi deputaţi din Comisia parlamentară pe mass-media, membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului s-au întrunit la 1 iulie 2010 într-un club de discuţii pentru a dezbate problemele care constrâng dezvoltarea sectorului mediatic. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului european implementat de IDIS „Viitorul”, „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.

Formatul lejer şi atmosfera deschisă au permis o mai bună comunicare între cei care fac jurnalism în Republica Moldova şi cei care concep şi adoptă legi, hotărâri, decizii, care au un impact mai mult sau mai puţin benefic pentru climatul mediatic.

Participanţii au supus dezbaterilor cele mai recente evoluţii de pe piaţa media. Tema care a încins cele mai aprinse dezbateri a fost acuzaţiile de imixtiune ale unui grup de membri ai CCA faţă de unii deputaţi şi respingerea Raportului de activitate a CCA pe 2009 de către Comisia parlamentară de profil. Iată cum a justificat preşedinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, sport şi mass-media, Corina Fusu, avizul negativ: „Principalele pretenţii ale Parlamentului se referă la incapacitatea CCA de a crea reţele naţionale, de a încuraja televiziunile şi radiourile care fac emisiuni autohtone, în limba oficială. Orice stat îşi protejează limba de stat şi emisiunile proprii făcute cu forţe proprii, umane, care reflectă viaţa de aici din ţară. La noi cu părere de rău cetăţenii se informează preponderent din surse ale altor state, fie din Rusia sau din România, parţial şi Ucraina”.

De altă părere pare să fie membrul CCA Corneliu Mihalache: „Nu am fost luat prin surprindere când am văzut că este respins raportul, ăsta era un lucru evident. Actuala componenţă a CCA-ului nu place actualei guvernări şi acest lucru este vizibil. Noi putem să acuzăm CCA de incompetenţă, dar asta nu contează, audiovizualul este o balanţă foarte şubredă care dacă o rupi într-o parte sau alta poate ca toată să se ruineze.”

Referindu-se la distribuirea frecvenţelor către radiodifuzori, membra CCA Ludmila Vasilache a argumentat că CCA nu este în măsură să scoată în concurs alte reţele naţionale: „Reţelele se creează din frecvenţe. Or, noi nu le avem. Toţi cred că membrii CCA au frecvenţele undeva în sertar şi nu vor să le scoată. Chiar am auzit la un post de televiziune unde se zicea ca să le scoatem pe masă şi să le dăm acoperire naţională pentru că ar merita. Noi nu le avem, doar Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor ne dă câte o frecvenţă, acum însă este un deficit extraordinar de frecvenţe”. În aceste condiţii, unica soluţie ar fi digitalizarea, opinează Ludmila Vasilache de la CCA. Însă, trecerea la televiziunea digitală implică costuri pe care nu toţi şi le pot asuma, mai ales în condiţii de criză.

Mecanismele de care dispune CCA pentru a sancţiona radiodifuzorii care încalcă legea ar fi şubrede, afirmă directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice Ion Bunduchi: „CCA nu are posibilitatea să sancţioneze prin amenzi posturile de televiziune, pentru că în judecată, de obicei pierd. Problema constă în faptul că nu avem judecători care ar putea judeca dispute informaţionale”.

Juristul Eugeniu Râbca, preşedinte al Consiliului de Observatori al IPNA „Compania Teleradio-Moldova” susţine însă că oalele sparte nu ar trebui puse pe seama justiţiei: „Nu cred că este corect în secolul XXI să vorbim despre imixtiunea în activitatea instanţelor de judecată. Nimeni nu a anulat principiul separării puterilor în stat. Vă place, nu vă place, ne place, nu ne place, vom fi întotdeauna sub controlul judecătoresc”. Râbca crede că CCA pierde proces după proces din cu totul alte motive: „Din păcate, văd prea multe hotărâri ale CCA care nu sunt motivate, şi aici cred că este o problemă a Aparatului, în primul rând.”

Or, la acest moment se lucrează la un nou proiect al Codului Audiovizualului, care ar trebui să stabilească o dată şi pentru totdeauna modelul de formare al CCA: pe criterii politice sau nu. Până la urmă, de măsura în care ştiu să reziste membrii CCA la ingerinţele politice depinde şi gradul lor de autonomie. Eugeniu Râbca: „Vorbim despre o autoritate autonomă. Autoritatea aceasta trebuie să-şi cucerească autonomia. Sunt numiţi politic, apolitic, eu cred că nu e atât de important. Până la urmă, ei trebuie să-şi cucerească prin activitate această autonomie”.

O altă problemă ar ţine de inamovibilitatea membrilor CCA. Experţii în audiovizual susţin că aceştia ar trebuie responsabilizaţi, atât individual, cât şi colectiv. Aceasta înseamnă că respingerea raportului de activitate ar atrage după sine demiterea. Însă, sunt voci care afirmă că asta i-ar face deosebit de vulnerabili pe membrii CCA.

Şi reformarea IPNA „Compania Teleradio-Moldova” a fost un subiect dezbătut la întrunirea neformală. Preşedintele Companiei, Constantin Marin, subliniază că reforma impune costuri: „Reforma costă, şi costă foarte mult. Şi mă refer nu numai la costurile strict financiare, dar mă refer şi la costurile politice, sociale şi costurile instituţionale, profesionale şi financiare şi tehnologice, fiindcă digitalizarea se referă şi la noi. În calitate de producători, suntem într-o situaţie destul de complicată. Din punctul meu de vedere, este esenţial că noi nu stăm pe loc şi ne mişcăm”.

Directoarea de la Moldova 1, Angela Sârbu, accentuează că ratingul bun al instituţiei pe care o conduce se explică mai mult prin puterea obişnuinţei: „Ani de zile nu a existat nimic altceva decât Moldova 1, toată lumea s-a obişnuit cu Moldova 1: bună sau rea, fiindcă nu aveai din ce alege. Şi în cazul ăsta, argumentul că mai păstrăm acest rating este un atu, într-adevăr, dar este şi un argument care mâine poate să nu mai fie valabil. Eu aş prefera că acest rating să scadă, ca lumea de la televiziune şi cei din afara televiziunii să se deştepte, să facă programe mult mai bune pentru televiziune. Şi sunt departe de a crede că ceea ce facem noi astăzi este calitativ şi cu adevărat util şi cu adevărat interesant oamenilor. Sunt convinsă că putem face lucruri mai bune”.

IDIS „Viitorul” va mai organiza încă trei cluburi de discuţii în acelaşi format lejer, la Chişinău, Bălţi şi Cahul. Asta pentru a depăşi cadrul „tradiţional” al capitalei, implicând jurnaliştii locali.

Proiectul european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova” este finanţat în cadrul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi are un buget în valoare totală de 89563,82 EUR (85085,63 EUR - mărimea suportului oferit de Uniunea Europeană) şi are o durată de un an. Pe lângă promovarea recomandărilor de optimizare a legislaţiei pe libertatea de exprimare şi sectorul media, proiectul include şi elaborarea unui Strategii de dezvoltare a sectorului media şi semnarea unei Foi de parcurs pentru europenizarea media. Pentru a descuraja ingerinţele politicului în activitatea jurnaliştilor, politicienii vor fi invitaţi să semneze public un Acord de Neimplicare în Politica Editorială a Mass-media.

Totodată, IDIS va compila toate cazurile de atentate la libertatea mass-media într-o publicaţie-simbol, „Cartea Neagră a Mass-media Moldoveneşti”. În parteneriat cu institutul german „Institutul Moldova Leipzig” (MIL), vor fi instruiţi 20 de jurnalişti moldoveni, inclusiv din regiunea transnistreană, în domenii precum: practici europene de apărare a libertăţii de exprimare şi a mass-media, legislaţia media, advocacy. MIL va compila bunele practici într-un alt ghid-simbol, „Cartea Albă a Mass-media Moldoveneşti”.

Proiectul gestionat de IDIS „Viitorul” va include o campanie de promovare a libertăţii de exprimare. Prin intermediul posterelor, calendarelor tematice, dar şi a unor serii de articole plasate în media locale, vor fi prezentate soluţiile la problemele cu care se confruntă media, insistându-se pe optimizarea legislaţiei.