9 Iunie 2010 — Evoluţia mass-media din Republica Moldova este sesizabilă, în special, datorită diverselor ratinguri care sunt întocmite de varii institute şi prin intermediul sondajelor, care măsoară cotele de audienţă ale posturilor de radio şi televiziune. În ultimul timp, au apărut mai multe măsurări care ne permit să avem o părere cu privire la direcţia în care se mişcă mass-media din ţară. Şi dacă Indicele Sustenabilităţii Media, ediţia 2010, dat publicităţii recent şi calculat de către IREX în cooperare cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională plasează Moldova în mod tradiţional în spatele unor state precum Ucraina, Kârgâstanul, Georgia, Armenia şi Azerbaidjanul, dar în faţa Rusiei, Kazahstanului şi Turkmenistanului, atunci Barometrul Opiniei Publice pe luna mai 2010, realizat de CIVIS în comun cu IPP, este mai sugestiv sub aspectul analizei tendinţelor de dezvoltare a presei din Moldova.

În primul rând, ar fi de remarcat supremaţia totală a televiziunii, care este cea mai importantă sursă de informare pentru 76,6% dintre cei chestionaţi şi a doua ca importanţă pentru 13,1% (în total 89,9%). Această cifră este în continuă creştere, ea urcând cu 8% începând cu luna noiembrie 2004. În acelaşi timp, popularitatea ziarelor scade vertiginos, ele înregistrând cea mai scăzută cotă de doar 15,7%. Radioul este şi el în declin vizibil, doar 36,6% dintre cei chestionaţi fiind interesaţi de informaţiile pe care le difuzează. Cu alte cuvinte, devenim o naţiune de tipul homo videns care preferă să perceapă din ce în ce mai mult informaţiile prin intermediul privitului la televizor, în detrimentul cititului şi auzitului. Imaginile arătate la televizor reprezintă principalul mijloc de obţinere a informaţiilor, fapt care în opinia mai multor experţi internaţionali ne expune în cea mai mare măsură manipulărilor de tot felul, inclusiv celor politice. Cu toate acestea, reabilitarea ziarelor şi radioului este foarte greu de înfăptuit, iar impactul televiziunii va fi în continuă creştere.

În al doilea rând, concluzii importante se desprind din analiza răspunsurilor date la întrebarea: Care sunt posturile TV din care vă informaţi cel mai des? Piaţa noastră mediatică este marcată de competiţia dintre posturile de televiziune vechi (Moldova 1, Prime TV, NIT, PRO TV) şi cele noi (în special, Jurnal TV şi Publika TV). Posturile de televiziune noi au venit puternic pe piaţă la începutul acestui an, punând pe post produse inedite şi competitive. Nici televiziunile vechi, însă, nu stau pe loc, ele încercând să-şi diversifice produsele şi aducând jurnalişti noi. În mod special, se remarcă în acest sens Prime TV care a propus un nou buletin de ştiri cu Valeriu Frumusachi şi Viorica Vasilachi, dar şi talk-show-ul lui Dorin Scobioală „Seara tîrziu”. Şi Moldova 1 a oferit telespectatorilor produse noi, ca de exemplu, emisiunea „Politica în direct” cu Petru Macovei şi Liliana Viţu. De altfel, există şi un exod al jurnaliştilor care pleacă de la televiziunile noi spre cele vechi. Din această cauză, lupta pentru audienţă dar şi pentru banii din publicitate devine din ce în ce mai crâncenă, televiziunile noi nereuşind deocamdată să detroneze liderii tradiţionali ai pieţei mass-media – Prime TV, Moldova 1 şi PRO TV. Cea mai solicitată televiziune rămâne Moldova 1 cu o cotă de 49%, urmată fiind de Prime TV cu 44% şi PRO TV cu 28%. Jurnal TV se găseşte pe poziţia a şasea cu o cotă de 6,8%, fiind devansat doar cu puţin de către TV 7 cu 8%. Publika TV se află deocamdată în coada clasamentului cu 1,3%, dar perioada scurtă de activitate a acestui post nu ne permite la acest moment se tragem concluzii ferme legate de cota de audienţă a acestui post. Este de aşteptat ca popularitatea Jurnal TV şi a Publika TV să crească treptat, aceste posturi neavând, încă, se pare, resursele necesare pentru a intra în top 3 a celor mai vizionate televiziuni.

O altă problemă destul de discutată în ultimul timp în mass-media din Republica Moldova ţine de salariile care se dau la IPNA Teleradio-Moldova. Chestiunea dată este destul de sensibilă, dacă ţinem cont de faptul că în acest an Teleradio-Moldova dispune de un buget de austeritate de aproximativ 55 de milioane de lei, iar decalajele de salarii dintre diverşi angajaţi par să fie destul de semnificative. Problema are un dublu aspect moral – salariile conducerii companiei publice nu ar trebui să frizeze absurdul, încadrându-se în nişte limite ale bunului simţ, iar diferenţele salariale din interiorul Companiei ar trebui să se bazeze pe criterii clare şi nu pe distincţii discriminatorii făcute între noii şi vechii angajaţi.

Recent, Curtea de Conturi a relevat unele încălcări comise la IPNA Teleradio-Moldova în perioada de până la 2010. Cele mai mari încălcări au fost depistate la capitolul salarizarea angajaţilor. Conform rezultatelor Curţii de Conturi, salariul de funcţie a lui Todercan a fost de 16 612 lei, salariul mediu de o zi de sărbătoare 581 de lei, ajutor material 8000 de lei şi - în total 25 199 de lei pe lună. Acest fapt a stârnit indignarea Corinei Fusu, preşedintele Comisiei Parlamentare de resort care a declarat cu această ocazie: “Cu ce merite conducătorii acestei companii au salarii mult mai mari decât preşedintele ţării, decât miniştrii, decât deputaţii? Păi, iată de ce jurnalistul primeşte 1200 sau 2000 de lei".

Tragerea la răspundere a foştilor conducători ai IPNA Teleradio-Moldova pare să fie destul de problematică, dacă ţinem cont de faptul că ei sunt parţial acoperiţi de lege, în acest context invocându-se prevederile Codului Audiovizualului, care stabileşte cinci salarii pentru preşedintele companiei.

Avem deja experienţa recentă în cazul lui Ion Muruianu, care ne demonstrază cât de dificil este de a sancţiona un funcţionar pentru nişte încălcări care nu sunt prevăzute expres de lege şi care se pretează interpretărilor. Oricum, din discuţie nu pot lipsi considerentele de ordin moral care vizează de data aceasta noua conducere. Pentru a face dovada unei schimbări de direcţie şi a unei democratizări reale, noua conducere a IPNA Teleradio-Moldova urmează să acţioneze în condiţiile unei depline transparenţe, oferind date despre politica salarială din cadrul Companiei. Fără un demers radical de deschidere în faţa publicului, vor exista în continuare îndoieli cu privire la sinceritatea reformelor promovate la IPNA Teleradio-Moldova, îndoieli care, de obicei, se adeveresc în condiţiile schimbării partidelor aflate la guvernare.



Cornel Ciurea
Expert IDIS „Viitorul”

Articol scris în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”. Opiniile exprimate în acest articol aparţine autorilor nu reflectă neapărat punctul de vedere al Comisiei Europene.