15 Iulie 2010 — Club de discuţii la Bălţi: „Politică şi jurnalism se fac doar la Chişinău”

Peste 20 de jurnalişti locali, consilieri municipali, ONG-işti şi lideri de opinie din Bălţi s-au întrunit la 14 iulie 2010 într-un club de discuţii pentru a dezbate problemele care constrâng dezvoltarea sectorului mediatic. Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului european implementat de IDIS „Viitorul”, „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.

Tema care a încins cele mai aprinse dezbateri a fost reformarea Companiei publice „Teleradio-Bălţi” (TVB). Asta în condiţiile în care cu eşec s-au soldat patru concursuri de privatizare, din cauza interesului nul al investitorilor. Problema privatizării TVB va fi repusă pe agenda locală în septembrie 2010:

„Referitor la situaţia mass-media locale, la noi e URSS, fiindcă la TV este aceeaşi situaţie ca şi în Duma rusă: nu e loc pentru discuţii. Din punctul meu de vedere, TV Bălţi este în afara oricărei critici, deoarece este un price list pentru fiecare noutate. Profesia de jurnalist e total subordonată banilor, dar nu banilor transferaţi din reclamă, ci banilor transferaţi de la primărie. Nu avem investiţii străine în media locale şi asta explică de ce a eşuat repetat concursul de privatizare a BTV: nu are sens să cumperi BTV, deoarece acest brand s-a desconsiderat totalmente. Cred că la Bălţi televiziunea on-line va apărea înaintea celei prin eter.” (Slava Perunov, redactorul ziarului local „SP”, consilier neafiliat în consiliul municipal Bălţi)

„Desigur că BTV are defectele sale. Tot ce pot face eu ca jurnalist este să nu fac materiale angajate. Poate oraşul nu e capabil să întreţină o televiziune, nu sunt sigur”. (Mihail Cazac, jurnalist, TVB)

„La TV Bălţi nu este prezentată niciodată opinia celor două părţi. La Bălţi consilierii municipali aflaţi în opoziţie nu au acces la TV Bălţi. Am vrea şi noi să avem talk show-uri, dezbateri publice, ca la Chişinău. Acesta este un indice al unei democraţii veritabile sau cel puţin al unei democratizări. Când voi vedea asta şi la Bălţi, o să-mi dau seama că lucrurile încep să se mişte.” (Vlad Ghiţu, expert, Centrul Contact Bălţi)

„Unica temă dezbătută la TV Bălţi sunt ce ţeavă s-a stricat, un fel de „Comuhoz TV”. Nu am văzut acolo subiecte de interes naţional. TV Bălţi necesită o reformare totală, începând cu atragerea cadrelor profesioniste. Şi oamenii se plâng că nu ştiu ce se întâmplă. Miroase a naftalină de la televiziunea din Bălţi.” (Veronica Savin, director, Centrul Pro Europa)

„Mass-media sunt orientate spre public, teoretic, nu spre politicieni. Am auzit că locuitorii oraşului Soroca vorbesc despre SOR TV. Când cineva te întreabă dacă ai privit BTV, spui: scuză-mă, te rog”. (Igor Cojocaru, lector, Universitatea „Alecu Russo”)

Participanţii au supus totodată dezbaterilor problemele cu care se confruntă media locale, de la migraţia jurnaliştilor din cauza salariilor mici la lipsa de investiţii şi ingerinţele politicului:

„Referitor la migraţia jurnaliştilor, la Bălţi nu a avut loc un fenomen în masă. Deşi la Bălţi dacă pleacă trei jurnalişti, asta poate fi calificată ca plecare în masă. Să nu uităm că au fost lichidate două instituţii media libere – „TV 6” şi postul de radio FM-103,5.” (Slava Perunov, redactorul ziarului local „SP”, consilier neafiliat în consiliul municipal Bălţi)

„Politica se face în Chişinău. Şi provincia nu are nimic în principiu cu politica. Asta influenţează şi dezvoltarea mass-media. Cum sunt politicienii, aşa e şi mass-media. Şi invers. Dacă am avea instituţii de presă mai obraznice pe alocuri, şi politicienii ar fi mai atenţi. Se spune că şi pe muşte, şi pe politicieni îi poţi ucide cu un ziar. Avem nevoie de mass-media puternice. La noi cu regret politicienii sunt fricoşi şi aşa sunt şi jurnaliştii. Toţi se cumpără. Toţi tac, se gândesc la familia care trebuie hrănită”. (Sergiu Popovici, consilier municipal, Bălţi)

„Eu nu văd presă liberă în general. E atât de uşor să cumperi jurnaliştii. Faptul că pui oponenţii în capul mesei nu înseamnă că eşti independent. Jurnaliştii se trădează în momentul în care pun întrebări, prin felul cum le formulează fiind evident pe cine preferă. Unii au uitat că media e o afacere, care trebuie să se bazeze pe strategii de marketing şi nu un instrument politic”. (Dinu Cojocaru, Director, Asociaţia Obştească „Ozon”)

„Politicienii au fost dintotdeauna tentaţi să îşi aservească instituţii media. Jocuri de culise se fac mereu. Ceea ce contează este aparenţa democraţiei, să păstrezi aparenţele: să inviţi oponentul politic. Asta s-a început a face relativ recent şi marchează un progres considerabil. Chiar dacă poate sunt imixtiuni, conţinutul politic al mesajelor e creat prin procedee subtile, fine, nesesizabile”. (Cornel Ciurea, expert IDIS „Viitorul”)

IDIS „Viitorul” va mai organiza încă un club de discuţii în acelaşi format lejer la Cahul. Anterior a avut loc o întâlnire similară la Chişinău, unde au fost discutate subiecte precum: respingerea raportului CCA pe 2009 de către Parlament, reformarea audiovizualului public, modul de distribuire a frecvenţelor către radiodifuzori.

Proiectul european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova” este finanţat în cadrul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi are un buget în valoare totală de 89563,82 EUR (85085,63 EUR - mărimea suportului oferit de Uniunea Europeană) şi are o durată de un an. Pe lângă promovarea recomandărilor de optimizare a legislaţiei pe libertatea de exprimare şi sectorul media, proiectul include şi elaborarea unui Strategii de dezvoltare a sectorului media şi semnarea unei Foi de parcurs pentru europenizarea media. Pentru a descuraja ingerinţele politicului în activitatea jurnaliştilor, politicienii vor fi invitaţi să semneze public un Acord de Neimplicare în Politica Editorială a Mass-media.

Totodată, IDIS va compila toate cazurile de atentate la libertatea mass-media într-o publicaţie-simbol, „Cartea Neagră a Mass-media Moldoveneşti”. În parteneriat cu institutul german „Institutul Moldova Leipzig” (MIL), vor fi instruiţi 20 de jurnalişti moldoveni, inclusiv din regiunea transnistreană, în domenii precum: practici europene de apărare a libertăţii de exprimare şi a mass-media, legislaţia media, advocacy. MIL va compila bunele practici într-un alt ghid-simbol, „Cartea Albă a Mass-media Moldoveneşti”.

Proiectul gestionat de IDIS „Viitorul” va include o campanie de promovare a libertăţii de exprimare. Prin intermediul posterelor, calendarelor tematice, dar şi a unor serii de articole plasate în media locale, vor fi prezentate soluţiile la problemele cu care se confruntă media, insistându-se pe optimizarea legislaţiei.