14 Mai 2010 — Proiectul legii cu privire la eficienţa energetică a fost conceput ca o reacţie firească la consumul excesiv de energie şi dependenţa masivă de furnizori externi. Deşi intenţiile ambiţioase ale autorităţilor au fost de a racorda cadrul normativ şi legal la directivele europene, proiectul aprobat de Guvernul Republicii Moldova, pe lângă confuzii terminologice, mai conţine lacune care ar putea genera serioase probleme legate de implementare.

Întâmplător sau nu, termenii ambigui abundă anume în capitolul care ar trebui să descrie detaliat susţinerea financiară. Îngrijorător este faptul că se face referinţă la un Fond virtual – Fondul pentru eficienţă energetică – care nu a fost creat deocamdată. Totodată, nu este clar din ce mijloace financiare va sprijini statul iniţiativele de eficienţă energetică sau pe ce criterii vor fi selectate acestea. Deşi angajamentul de a acorda înlesniri fiscale agenţilor economici care vor promova eficienţa energetică este una de apreciat, mecanismul de aplicare rămâne incert. Or, la acest moment agenţii economici se confruntă cu o cotă de 20% a TVA la importul echipamentelor costisitoare, destinate măsurilor de eficientizare a consumului de energie.

Cert e că autorităţile, până la aprobarea proiectului de lege de către Legislativ, mai au timp să revizuiască aspectele critice care sabotează însăşi succesul iniţiativei. Experţii recomandă introducerea în textul legii a cerinţelor de performanţă energetică a clădirilor. Asta fiindcă cele mai mari pierderi de energie se înregistrează anume pe acest segment.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Proiectul legii cu privire la eficienţa energetică - un început promiţător sau comision bugetului de stat?”, prezentat azi, 14 mai 2010, la IDIS „Viitorul”.

„În situaţia în care circa 94% din necesarul ţării de energie este importat şi intensitatea energetică este aproximativ de trei ori mai înaltă decât în ţările Uniunii Europene, sectorul rezidenţial fiind cel mai mare consumator de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice este un subiect mai mult decât important pentru Republica Moldova, îndeosebi pentru imaginea sa în comunitatea europeană. Însemnătatea subiectului mai este amplificată şi de tendinţa globală de creştere a preţurilor pentru resursele energetice”, a subliniat expertul IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea.

Autorul studiului, expertul asociat IDIS pe eficienţă energetică Ion Muntean, explică că mentalitatea consumatorilor este cea care provoacă un consum excesiv de energie: „Consumatorii nu realizează faptul că preţul la energie este relativ ieftin, comparativ cu alte ţări europene şi nu conştientizează că energia obţinută din surse tradiţionale se poate epuiza. Astfel, ei nu sunt preocupaţi să o conserve. Or, sursele regenerabile, de tipul celor generate de vânt sau pe baza radiaţiei solare, sunt la acest moment mult mai costisitoare”. Muntean recomandă autorităţilor să insiste pe programe de educaţie de utilizare eficientă a energiei.

Intenţionat sau nu, la elaborarea proiectului legii cu privire la eficienţa energetică au fost omise aspecte esenţiale care ţin de evaluarea performanţei energetice ale clădirilor: „Dacă clădirile vechi au fost construite fără a se ţine cont de performanţa energetică, acum autorităţile ar trebuie să ceară un certificat de evaluare a performanţei energetice pentru clădirile nou construite, înainte de darea lor în exploatare. Or, Parlamentul European şi Consiliului European prevăd expres în directivele lor această practică, mai ales în cazul achiziţiilor publice”. Şi clădirile vechi ar putea fi reabilitate termic prin izolare sau reglare termică a sistemului de încălzire, adaugă Ion Muntean.

Pentru întreprinderi, eficienţa energetică înseamnă mult mai multe investiţii. Ion Muntean: „Majoritatea întreprinderilor operează cu echipament învechit, care implică consum sporit de energie. Achiziţionarea echipamentului nou, pe lângă costul propriu-zis la procurare, mai presupune şi un TVA de 20% la import”. Iată de ce expertul recomandă anularea sau cel puţin reducerea acestui impozit indirect pentru echipamentele cu această destinaţie.
Urmează a fi creată Agenţia pentru eficienţa energetică, care va fi responsabilă de elaborarea şi gestionarea Programului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice, dar şi planurilor de acţiuni. Iarăşi, rolul Agenţiei depinde de măsura în care se va reuşi a atrage susţinerea donatorilor externi în domeniu.

Proiectul legii cu privire la eficienţa energetică, deşi ambiţios, nu prevede mecanismele de acoperire financiară. Astfel, deşi autorităţile centrale se aşteaptă ca raioanele să micşoreze consumul de energie prin planuri locale de acţiuni, nu alocă fondurile necesare. Mai mult, administraţia raioanelor ar trebui să angajeze manageri energetici care să facă anual analize ale consumului energetic. „Nu este clar deocamdată cine va achita onorariile pentru aceste servicii. Din păcate, fără o acoperire financiară, toate aceste intenţii frumos formulate s-ar putea să rămână şi de această dată doar pe hârtie”, precizează autorul studiului.

Cert e că statele care şi-au exprimat intenţia de adera la Uniunea Europeană, odată cu aplicarea directivei europene respective, trebuie să reducă consumul de energie final cu cel puţin 9% într-o perioadă de nouă ani comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care există date disponibile. Or, pentru Republica Moldova numărătoarea va începe din momentul votării acestui proiect de lege de către Parlament. În aceste condiţii, o întrebare deocamdată fără răspuns este cum vor fi sancţionaţi acei care se vor face vinovaţi de contravenţii în domeniul eficienţei energetice.