14 Decembrie 2010 — Instituţiile media trebuie să ofere informaţii cât mai complete şi exacte despre cine le finanţează, asta în primul rând pentru a trata cu respect propriul public. Iată de ce datele oferite la Camera Înregistrării de Stat trebuie verificate foarte riguros, pentru a evita apariţia unor poziţii dominante sau chiar monopoluri pe piaţă. Or, la acest moment Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu dispune de suficiente pârghii pentru a verifica patronii media, fiind situaţii în care licenţa de emisie e deţinută de o întreprindere la care fondator e o întreprindere terţă.

Pentru a curma aceste lanţuri vicioase şi a asigura o dezvoltare a sectorului media bazată pe principiile economiei de piaţă, este de nevoie de a include în cadrul legal naţional prevederi menite să asigure transparenţa şi accesul liber la informaţia cu privire la proprietăţile mass-media. Populaţia trebuie şi merită să aibă acces la datele de bază referitoare la fondatorii, sursele de finanţare mass-media, pentru a-şi forma o opinie clară despre credibilitatea informaţiilor difuzate de acestea.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Aspecte instituţionale şi de reglementare a finanţării mass-media în Republica Moldova. Focus pe Teleradio-Moldova”, prezentat azi, 14 decembrie 2010, la IDIS „Viitorul”. Cercetarea a fost produsă în cadrul proiectului european „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.

„Este mai mult decât evident că publicul de cele mai multe ori habar nu are cine stă în spatele unui post radio sau TV, cine sunt proprietarii. Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu dispune de mecanisme pentru a verifica dacă datele oferite de radiodifuzori la Camera Înregistrării de Stat sunt veridice.”, a afirmat Cornel Ciurea de la IDIS „Viitorul”, moderatorul dezbaterii la care a fost lansat studiul.

Este necesară elaborarea unui mecanism eficient care ar asigura publicarea informaţiilor privind sursa şi valoarea donaţiilor, inclusiv a celor nefinanciare. Tot publice trebuie să fie şi datele despre persoanele care deţin şi influenţează politica editorială a mijloacelor de informare în masă respective, afirmă autorul studiului, juristul asociat Sergiu Rusanovschi.

Un alt aspect problematic care marchează mecanismul de finanţare mass-media este lipsa prevederilor legislaţiei naţionale privind susţinerea de către stat a publicaţiilor periodice: „Autorităţile nu au susţinut iniţiativa ONG-urilor de profil, proiectul Legii cu privire la ajutoarele de stat pentru publicaţiile periodice, ceea ce e frustrant. Or, adoptarea unui cadru legal adecvat ar contribui la susţinerea şi promovarea de către stat a dezvoltării economice şi a independenţei editoriale a publicaţiilor periodice, protejării de către autorităţile şi instituţiile publice a concurenţei loiale, combaterii activităţii autorităţilor administraţiei publice de limitare a concurenţei în domeniul presei scrise”, explică juristul Sergiu Rusanovschi.

Referindu-se la posibilitatea de a include taxa de abonament la Teleradio-Moldova, alternativă menţionată şi în Strategia de reformare pentru anii 2010-2015, Rusanovschi recomandă prudenţă: „E foarte importantă acceptarea socială şi politică a taxelor de radiodifuziune. Populaţia trebuie să accepte şi să înţeleagă de ce va scoate bani din buzunar. Pe de altă parte, asta va crea o relaţie de responsabilitate între radiodifuziunea publică şi spectatori, ascultători”.

Expertul Sergiu Rusanovschi pledează pentru un mecanism mixt de finanţare a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, format din taxe de abonament, granturi şi finanţarea bugetară: „Taxa de abonament are avantajul că reduce dependenţa de venitul din publicitate şi din alocaţiile statului. Însă, necesitatea de a adapta taxele periodic poate crea dependenţă de instituţiile statale, dacă procedurile adecvate nu garantează un proces obiectiv şi independent de luare a deciziilor”.

Tot în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”, IDIS „Viitorul” va implementa o campanie de promovare a protecţiei datelor cu caracter personal. Totodată, va fi elaborată o Strategie de dezvoltare a sectorului media şi va fi semnată o Foaie de parcurs pentru europenizarea media. Pentru a descuraja ingerinţele politicului în activitatea jurnaliştilor, politicienii vor fi invitaţi să semneze public un Acord de Neimplicare în Politica Editorială a Mass-media.

Totodată, IDIS va compila toate cazurile de atentate la libertatea mass-media într-o publicaţie-simbol, „Cartea Neagră a Mass-media Moldoveneşti”. În parteneriat cu institutul german „Institutul Moldova Leipzig” (MIL), vor fi instruiţi 20 de jurnalişti moldoveni, inclusiv din regiunea transnistreană, în domenii precum: practici europene de apărare a libertăţii de exprimare şi a mass-media, legislaţia media, advocacy. MIL va compila bunele practici într-un alt ghid-simbol, „Cartea Albă a Mass-media Moldoveneşti”.

Proiectul „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova” este finanţat în cadrul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului şi are un buget în valoare totală de 89563,82 EUR (85085,63 EUR - mărimea suportului oferit de Uniunea Europeană) şi are o durată de un an.