Chişinău, 24 Octombrie 2008 — Stimaţi colegi, Criza financiară mondială ia amploare afectînd tot mai multe ţări, bănci, companii de asigurări şi imobiliare, companii de construcţii şi din industria turismului, întreprinderi, indiferent de mărimea acestora. Din punct de vedere geografic criza financiară nu are hotare. Sunt afectaţi la modul cel mai direct şi principalii noştri parteneri comerciali: România, Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană. Băncile au probleme cu lichidităţile, unele deja au dat faliment, altele au fost preluate de companii sau de stat. În ultimele luni suntem martori ai unor implicări de proporţii, fără precedent din partea guvernelor statelor afectate în încercarea de a depăşi sau, cel puţin, a diminua efectele crizei mondiale atît asupra întregului sistem financiar, cît şi asupra cetăţenilor – deţinători de depozite în bănci şi proprietari de mici afaceri. Se alocă resurse financiare considerabile pentru a salva funcţionalitatea sistemului financiar şi a garanta siguranţa depozitelor în băncile comerciale. Probabil, toate guvernele din lume pun în discuţie şi caută soluţii de minimalizare a efectelor crizei, aceasta fiind deja un fapt împlinit! Dar ce se întîmplă la noi? Preşedintele, de rînd cu prim-ministrul şi miniştrii economiei şi finanţelor, ne îndeamnă să nu atragem atenţie la ceea ce se întîmplă în lume, să ne prefacem că nu vedem o criză financiară mondială, care, în cel mai scurt timp, se poate transforma într-o criză economică totală pentru economia naţională, luînd în considerare starea de lucruri şi situaţia economică din Republica Moldova. Stimaţi colegi, Avem deja experienţa tristă a crizei financiare din 1998. Atunci, criza din Rusia, deşi a fost una regională, a lovit dur asupra Republicii Moldova. Exporturile s-au redus drastic, moneda naţională s-a depreciat, preţurile au crescut dramatic, afectînd toţi cetăţenii. Aşi recomanda guvernanţilor să nu uite acea experienţă tristă şi nu atît de îndepărtată şi să înţeleagă că situaţia de criză poate fi depăşită doar prin comunicare permanentă şi căutare de soluţii optime. Este corectă afirmaţia că piaţa financiară din Republica Moldova e subdezvoltată, iar piaţa de capital, practic, nu există. Dar în acelaşi timp, aceasta nu înseamnă că suntem total izolaţi economic. Chiar din contră, suntem expuşi foarte mult proceselor economice mondiale prin volumul comerţului exterior raportat la Produsul Intern Brut, dependenţa întregului sistem economic şi, în special, a bugetului statului de consumul intern şi volumul de remitenţe de la cetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Din aceste considerente suntem extrem de vulnerabili! Atitudinea autorităţilor este de indiferenţă şi incompetenţă. Boicotarea şi blocarea oricăror discuţii (guvernarea este total nepregătită atît instituţional, cît şi uman pentru înţelegerea şi abordarea problemei) despre soluţiile necesare pentru a preîntîmpina şi diminua efectele crizei, catalogarea drept duşmani a celor care cer să se ia atitudine în această problemă este de neînţeles. Chiar dacă guvernarea încearcă să insufle cetăţenilor ideea că Moldova nu este şi nu poate fi afectată, ţin să afirm contrariul – ne afectează puternic, suntem vulnerabili şi nu suntem izolaţi de restul lumii. Am semnalat în repetate rînduri despre situaţii critice, chiar de criză în aproape toate domeniile vieţii social-economice din ţară. Agricultura geme, iar agricultorii se ruinează. Manipulările pe piaţa financiară pentru a realiza obiectivul de 300 de dolari salariul mediu pe economie, din care nu mai poţi cumpăra nici cît cumpărai cu 100 de dolari, acum 4-5 ani, creşteri ascunse a preţurilor la pâine, lapte, gaze naturale, lemne, cărbune, etc. Însă probleme şi mai mari vor apărea odată cu răspîndirea efectelor crizei mondiale. Primii disponibilizaţi, care vor veni acasă, vor fi cei din construcţii, servicii hoteliere şi menajerie. Or, anume în aceste domenii sunt angajaţi cetăţenii noştri în Italia, Rusia, Spania, Irlanda, Portugalia, Germania... Spre regret, chiar dacă vor să revină şi sunt aşteptaţi de familii, ce vor găsii ei aici – sute de mii de locuri promise de guvernanţi ? Industrii prospere şi în creştere vertiginoasă ? Cu siguranţă – nu! Va putea oare bugetul să facă faţă noilor solicitări de asistenţă şi protecţie socială? Pentru că revenirea celor care muncesc peste hotare îi va transforma automat în şomeri aici , la ei acasă! Întreaga construcţie a bugetului nostru se ţine pe remitenţe şi, respectiv, pe consumul crescînd. Astfel, bugetul în proporţie de peste 60% depinde de taxa pe valoarea adăugată. Aceste venituri vor fi în primul rînd afectate de criza financiară mondială şi, respectiv, de o eventuală criză economică la noi. Consider necesară şi oportună modificarea Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, pentru a majora suma minimă garantată prin această Lege de la 4500 lei pînă la echivalentul în lei a sumei de 5000 Euro. Măsura dată ar aduce mai multă siguranţă cetăţenilor noştri şi ar reduce din amploarea retragerilor masive de bani din băncile comerciale. Ieri am depus la Biroul Permanent al Parlamentului o iniţiativă legislativă în acest sens. Săptămîna trecută, am venit în Parlament cu iniţiativa creării unei Comisii speciale care să monitorizeze evoluţia evenimentelor, să formuleze soluţii şi, în caz de necesitate, să se intervină promt şi adecvat pe plan legislativ şi executiv pentru a reduce din amploarea crizei şi a minimaliza efectele acesteia. Stimaţi colegi! Pentru depăşirea problemei invocate sunt necesare eforturi comune, bazate pe deschidere, cu implicarea tuturor: a guvernării şi opoziţiei, a societăţii civile şi instituţiilor media, a tuturor celor care au capacitatea să ofere soluţii. Criza vizează fiecare cetăţean în parte, indiferent de opţiunea sa politică, iar gestionarea acesteia trebuie făcută cu responsabilitate şi profesionalism . În speranţa că am fost şi auzit, vă mulţumesc pentru atenţie!