1 Iunie 2010 — Deşi autorităţile şi-au exprimat deschiderea de a examina propuneri de a optimiza proiectul Codului Educaţiei, acestea au ignorat în adresarea lor, întâmplător sau nu, reprezentanţii autorităţilor locale. Acestora le sunt atribuite numeroase competenţe pe domeniul educaţiei, inclusiv de ordin financiar, fără ca acestea să fi fost consultate. Or, o mai bună comunicare dintre autorităţile locale şi centrale ar elimina dificultăţile la aplicarea legii, demontând o dată şi pentru totdeauna practica de a adopta legi fără a sonda opinia celor afectaţi de ea.

Avizul Congresului Autorităţilor Locale din Republica Moldova (CALM) privind proiectul Codului Educaţiei prezentat azi, 1 iunie 2010, la o dezbatere organizată de IDIS „Viitorul”, semnalează discrepanţe între prevederile Codului şi legislaţia din domeniul APL. Deşi Codul prevede că instituţiile de învăţământ general publice se subordonează APL, toate competenţele legate de numirea directorilor, gestionarea procesului educaţional, aparţin Ministerului Educaţiei: „În acest caz, de ce fel de subordonare mai poate fi vorba? Chiar la nivel conceptual, proiectul dat nu răspunde la întrebarea cui aparţine educaţia în calitate de domeniu de competenţă: autorităţilor centrale sau autorităţilor locale?”, se întreabă Viorel Furdui.

Soluţia ar fi de a opta pentru una din două alternative: fie descentralizarea educaţiei sub aspect administrativ, fie plasarea acestui domeniu în competenţa exclusivă a statului. În condiţiile sistemului actual de finanţe publice locale, rolul APL în domeniul educaţiei poate fi doar unul subsidiar, sunt de părere reprezentanţii autorităţilor locale. În rest, întreaga responsabilitate privind asigurarea activităţii instituţiilor educaţionale, financiară şi managerială trebuie să fie asumată autorităţilor centrale şi subdiviziunilor sale teritoriale.

Direcţiile raionale de învăţământ, la rândul lor, păstrează un statut incert şi în configuraţia noului Cod, nefiind clar cui se supun ele: „Pe de o parte, se prevede că Direcţia este o subdiviziune a Consiliului raional şi este subordonată autorităţii publice locale de nivelul II. Pe de altă parte, conform atribuţiilor sale, este un reprezentant al Ministerului Educaţiei în teritoriu. Mai mult, capitolul doi al Codului tratează Direcţiile de învăţământ ca şi autoritate publică”, accentuează Viorel Furdui. Tot incerte şi declarative rămân şi competenţele Direcţiilor raionale de învăţământ, constată avizul CALM.

Pe de altă parte, proiectul Codului Educaţiei ignoră cu desăvârşire capacitatea financiară a APL, atunci când îi atribuie competenţe. Una din ele ar fi asigurarea tinerilor specialişti cu locuinţe gratuite şi indemnizaţii unice, dar şi anumite compensaţii pentru energia electrică şi termică. Asta în condiţiile 80% din bugetul local este direcţionat către educaţie, subliniază Furdui: „Dacă nici aceste resurse nu sunt suficiente, cum poate APL să îşi asume poveri în plus?”.

O eroare sistematică care „bântuie” proiectul Codului Educaţiei, pe lângă terminologia vagă şi învechită, este lipsa unei distincţii clare între autorităţile locale de nivel unul şi doi, precum şi între cele deliberative şi executive. „Aceasta creează toate premisele pentru a pasa responsabilităţile şi a justifica neaplicarea legii. Se va crea un cerc vicios în care autorităţile de diferite niveluri, locale şi centrale, se vor învinui reciproc pentru ineficienţă”, susţine Viorel Furdui de la CALM.

O prevedere care trezeşte îngrijorare este cea care permite înstrăinarea şi transmiterea cu drept de proprietate a terenurilor sau locaţiilor aferente ale instituţiilor publice ale sistemului de educaţie. „Acest articol nu face distincţia dintre bunurile domeniului public şi cel privat. Aceste neclarităţi au toate şansele să declanşeze litigii din cauza încălcării dreptului constituţional la proprietate. Bunurile de proprietate publică nu pot fi înstrăinate, ci date în gestiune publică, prin concurs”, afirmă directorul executiv al Congresului Autorităţilor Publice Locale din Republica Moldova, Viorel Furdui.

În aceste condiţii, proiectul Codului Educaţiei trebuie se fie optimizat astfel încât să garanteze dreptul fondatorului (proprietarului), dar nu al altora, de a decide soarta juridică a bunurilor respective, în condiţiile legii.

Prin acest aviz, CALM îşi propune să optimizeze Codul Educaţiei, în calitatea sa de platformă de reprezentare unitară, consolidată şi apolitică a tuturor autorităţilor public locale din Moldova şi a asociaţiilor existente, în raport cu autorităţile publice centrale. La rândul său, IDIS „Viitorul” a contribuit cu expertiza sa în a promova descentralizarea financiară a educaţiei, dar şi o mai bună comunicare între decidenţi, administraţia instituţiilor de învăţământ şi piaţa muncii. În aprilie curent, un studiu IDIS semnala statutul incert al colegiilor, ignorate şi izolate de acelaşi proiect al Codului Educaţiei.