Nume
Parola
Vizualizări: 2068
Raport IDIS: Transferul de putere la Chişinău se produce pe fundalul unor crize concurente de ordin politic, economic, social şi regional
26 Noiembrie 2009 — Riscul major cu care se confruntă la acest moment Republica Moldova este de natură internă, în condiţiile în care „golurile” constituţionale ne-ar putea antrena pe orbita unor alegeri parlamentare continue. Alegerea preşedintelui RM, aflată în impas, este doar un element care demonstrează că transferul de putere nu s-a produs plenar. Alianţa care se află la guvernare încearcă, pe alocuri stângaci, să „cureţe” sistemul politic de reprezentanţii fostei guvernări. Turbulenţele electorale din statele vecine, România şi Ucraina, ar putea influenţa la rândul lor evoluţia cursului politic de la Chişinău. Reuşita negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional a reprezentat „colacul de salvare” al economiei naţionale. În continuare, noua guvernare trebuie să se axeze pe efectuarea şi∕sau continuarea unor reforme structurale cardinale.

Acestea sunt principalele concluzii ale primei ediţii (iulie-octombrie 2009) ale Raportului de prevenire a crizelor, prezentat azi, 26 noiembrie 2009, la IDIS „Viitorul”. Raportul de prevenire a crizelor reprezintă un produs trimestrial al IDIS „Viitorul”, care compilează o serie de studii pe patru teme sensibile, ce conturează domenii depozitare de riscuri pentru securitatea Republicii Moldova: regional, politic, economic şi social.

Regional. Analistul politic Igor Munteanu, în studiul său intitulat „Instabilităţi regionale: deficit al modelului de transformare ori eşecul elitelor?” constată că alegerile din România şi Ucraina creează o „vecinătate turbulentă”, care ar putea afecta cursul politic din RM: „Ar fi naiv să credem însă că alegerea preşedintelui Republicii Moldova se va produce autarhic, în condiţii de raţionalitate politică şi diferenţă faţă de evoluţiile pe care le urmărim pe plan regional, mai ales în condiţiile unui stat mic, vulnerabil la factorii externi şi tendinţele regionale.”

Munteanu subliniază desincronizarea Ucrainei şi Republicii Moldova de vecina lor România: „Mizele competiţiei electorale în Republica Moldova şi Ucraina sunt de ordin sistemic, fiind vădită o anumită întârziere în promovarea reformelor, în timp ce în România conflictele politice ţin mai degrabă de stilistica discursivă a actorilor săi”. Analistul mai anticipează că, o dată cu transferul de putere la Chişinău, relaţiile cu vecinii vor intra pe făgaşul normalităţii.

Politic. Criza politică de la Chişinău este consecinţa comunicării defectuoase între Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi Partidul Comuniştilor din Moldova (PCRM), susţine politologul Cornel Ciurea: „Miza înfrângerii este atât de mare, încât părţile se află pe poziţii ireconciliabile. Neîncrederea reciprocă şi adversitatea exagerată împing AIE şi PCRM în zona dialogului iraţional”. Până la urmă, este de părere Ciurea, criza politică nu este indusă din exterior, fiind, în mare parte, rezultatul imperfecţiunilor constituţionale legate de alegerea preşedintelui ţării.

Dintre scenariile posibile, cele mai realiste par: fie cel al alegerilor anticipate, fie fisurarea PCRM şi atragerea unor voturi individuale pentru votarea Preşedintelui RM, fără asentimentul partidului. Politologul avertizează că ambele scenarii comportă riscuri mari de producere a crizelor politice.

Cornel Ciurea prognozează că transferul de putere se va dori unul profund, cu schimbarea majorităţii factorilor de decizie. Acest proces va afecta toate structurile statului, inclusiv Compania Publică „Teleradio-Moldova”. Pe de altă parte, lupta politică se va accentua chiar şi în condiţiile în care PCRM va pierde o parte din membrii săi, PCRM rămânând în continuare partidul cu cea mai mare susţinere relativă din societate, afirmă Ciurea.

Economic. Economistul Alexandru Fala califică negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca fiind reuşite, condiţiile acceptate nefiind o povară pentru economia naţională: „În cazul Moldovei, ajutorul extern este colacul de salvare pentru economia naţională, care va facilita mult buna realizare a programului de activitate a Guvernului”. Fala este de părere că Guvernul va reuşi să achite la timp salariile şi pensiile.

În cazul unui scrutin anticipat, autorul recomandă tuturor partidelor politice să respecte integral angajamente asumate faţă de FMI. Altfel, Republica Moldova ar risca să rămână fără niciun suport din partea instituţiei financiare respective.

Trecerea la o cotă unică a impozitului de venit a persoanelor va simplifica esenţial administrarea fiscală, sugerează Alexandru Fala. Economistul mai pledează pentru o creştere graduală a vârstei de pensionare: „Aceasta este o măsură nepopulară, dar justificată de procesul de îmbătrânire a populaţiei. O atingere a vârstei de pensionare de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi poate fi realizată prin majorări treptate pe parcursul a 8-12 ani, cu măriri anuale de 4-6 luni a vârstei de pensionare.

Social. Violenţa politică, care a atins apogeul la 7 aprilie, este rezultatul incapacităţii organizaţiilor de tineret de a controla mişcările stradale, consideră Adrian Buligari şi Cornel Ciurea, în studiul „Tineretul din Moldova, violenţa politică şi lecţiile din 7 aprilie”. Potrivit autorilor, încă în martie 2000 au fost transmise semnale clare că organizaţiile de tineret sunt incapabile să stăpânească masele: „Mişcarea studenţească a intrat în declin. Astfel, vidul instituţional, lipsa unei culturi a protestelor şi, bineînţeles, absenţa unui scop clar formulat, au dus la derularea scenariului care a urmat pe 6-7 aprilie 2009.”

Autorii recomandă politicienilor să abandoneze acuzaţiile reciproce în favoarea înţelegerii motivelor comportamentului spontan al celor mai mulţi dintre manifestanţi: „Faţă de alte categorii de vârstă, tinerii manifestă o nemulţumire mult mai mare în raport cu starea democraţiei din Moldova”. În aceste condiţii, protestele tinerilor rămân a fi un risc constant, deşi improbabil în viitorul apropiat.

La capitolul proteste sociale persistente, includem pensionarii şi sindicaliştii, argumentează Marcela Dilion în studiul său „Nevoi sociale şi răspunsuri la ele”. Totuşi, susţine Dilion, efectele sociale negative ale crizei au toate şansele să fie temperate, datorită reuşitei negocierilor cu FMI.

IDIS „Viitorul” va prezenta următorul raport de prevenire a crizelor va fi prezentat la începutul lui martie 2010.