21 Septembrie 2026 — Primăria satului Giurgiulești solicită menținerea statutului de unitate administrativ-teritorială independentă, cu statut special, respingând amalgamarea forțată. Administrația publică locală a prezentat mai multe argumente privind importanța strategică și economică a localității.

Giurgiulești este singura localitate-port a Republicii Moldova, asigurând accesul țării la Dunăre și Marea Neagră. Este o localitate transfrontalieră, aflată la hotarul cu România și Ucraina, cu două puncte de trecere a frontierei.

Primăria Giurgiulești dispune de venituri suficiente pentru a-și asigura funcționarea și pentru a implementa proiecte de dezvoltare. Această capacitate financiară demonstrează că localitatea poate să se administreze independent și să răspundă nevoilor cetățenilor.

Cu toate acestea, Giurgiuleștiul este vizat de procesul de amalgamare normativă. Conform propunerii, centrul administrativ ar urma să rămână la Giurgiulești, iar satul Alexandru Ioan Cuza să fie amalgamat cu Giurgiulești, formând o singură unitate administrativ-teritorială.

„Chiar dacă centrul administrativ ar rămâne la Giurgiulești, considerăm că amalgamarea normativă este nefirească. Reforma trebuie să țină cont nu doar de cifre, ci și de particularitățile fiecărei localități, de rolul strategic și de voința cetățenilor", a subliniat Tatiana Gălățeanu.

De peste 25 de ani, comunitatea suportă impactul negativ al activităților economice de importanță națională: traficul intens de camioane, activitatea portuară, funcționarea fabricii de ulei, poluarea aerului, zgomotul, mirosurile neplăcute și deșeurile generate.

„În timp ce toată țara beneficiază de activitatea economică a zonei portuare, comunitatea noastră suportă consecințele negative, fără a primi compensații sau facilități. Nu există un mecanism dedicat de taxe de mediu care să asigure resurse pentru protejarea sănătății cetățenilor și dezvoltarea infrastructurii locale", a declarat primara Tatiana Gălățeanu.

Comunitatea din Giurgiulești își apără dreptul la autonomie, la dezvoltare și la respectarea voinței oamenilor, solicitând ca vocea sa să fie auzită și luată în considerare în procesul decizional.