Chisinau, 3 August 2012 — Dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a menționat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, organizată cu acest prilej că noua lege reglementează drepturile celor 179815 persoane (dintre care 14034 - copii) cu dizabilităţi în vederea incluziunii sociale a acestora, garantării posibilităţii participării lor în toate domeniile vieţii fără discriminare, la un nivel identic cu ceilalţi membri ai societăţii, avînd ca bază respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Totodată, dna ministru a spus că Republica Moldova a manifestat interes în elaborarea şi promovarea politicilor în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, precum şi ajustarea legislaţiei naţionale în vigoare la prevederile celei internaţionale, prin ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Legea nr. 166-XVIII din 09.07.2010.

Țara noastră a înregistrat unele progrese în incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, în acest sens ne referim la aprobarea prin Legea nr.169-XVIII din 09.07.2010 a Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010-2013). Documentul acesta a fost inclus în lista celor mai bune 24 de politici de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități la nivel mondial. Aceasta a avut loc în cadrul unei conferințe de la Vienna din ianuarie 2012.

În contextul implementării Planului de acţiuni al Strategiei menţionate şi ajustării legislaţiei naţionale la standardele UE şi prevederile Convenţiei au fost întreprinse mai multe acţiuni, inclusiv, a fost elaborată şi aprobată de către Parlament la 30.03.2012 Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, publicată precum am menționat mai sus la 27 iulie curent.
După publicarea în Monitorul Oficial, Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi a intrat în vigoare, iar unele prevederi din lege urmează a fi puse în aplicare gradual începînd cu 1 ianuarie 2013 (reforma CREMV şi dezvoltarea serviciului Asistenţă personală) şi 1 ianuarie 2014 (acordarea dreptului de a importa un mijloc de transport de peste hotare, cu unele scutiri).

Totodată, pînă acum au fost aprobate Regulamentele–cadru şi Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale „Locuinţă protejată”, „Casă comunitară”, „Echipa mobilă”, „Respiro”, precum și asigurarea cu mijloace ajutătoare tehnice.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 23.05.2012 au fost aprobate Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciului social „Asistenţă personală” şi Standardele minime de calitate. Astfel, scopul serviciului ”Asistență personală” care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013 este de a oferi asistenţă şi îngrijire copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi severe, pentru a-i ajuta să ducă o viaţă cît mai independentă în propria casă şi în comunitate. Dezvoltarea acestui tip de serviciu va contribui şi la îmbunătăţirea măsurilor de protecţie socială a membrului de familie care asigură îngrijirea persoanei cu dizabilităţi severe, şi din această cauză se confruntă cu diverse dificultăți, inclusiv ce ţin de imposibilitatea de a se angaja în cîmpul muncii şi achitarea contribuțiilor de asigurări sociale şi medicale, etc..
Activitatea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei este orientată spre identificarea unor măsuri efective şi de lungă durată pentru eficientizarea domeniului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, în vederea oferirii sprijinului necesar acestei categorii de persoane.
Totodată, pentru implementarea şi realizarea cu succes a măsurilor de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi este necesară implicarea tuturor autorităţilor publice centrale şi locale, a societăţii civile, precum şi asistenţă tehnică din partea donatorilor.
În primul rînd este nevoie de sensibilizare a opiniei publice generale de ași schimba atitudinea față de persoanele cu dizabilități. Să începem cel puțin să fim mai toleranți, să le numim corect – persoane cu dizabilități, ceea ce din păcate nici chiar organizațiile obștești din domeniu nu respectă încă. Mai avem încă Societatea Invalizilor, a Orbilor, Surzilor, etc.
Fiecare cetățean fie el din oraș sau sat poate schimba în bine viața unei persoane cu dizabilități de alături prin ai respecta drepturile, opțiunile, părerile, doleanțele și prin al considera în drepturi egale cu sine, fără al discrimina, etc. Îi putem ajuta să se integreze în societate cultivînd copiilor atitudinea de toleranță și egalitate a tuturor cetățenilor.
Totodată, sunt acțiuni care nu pot fi realizate fără înțelegere și susținere din partea autorităților publice și a agenților economici. Între acestea este liberul acces al persoanelor cu dizabilităţi la infrastructură, mijloacele de transport şi călătorie, locuinţă, obiectele culturale, turistice şi la complexele (sălile) sportive, tehnologii şi sisteme informaţionale, de comunicare, justiţie.
Aceasta presupune în primul rînd dorință și corectitudine față de persoanele în cărucior cărora le este imposibil să meargă liber unde își doresc. Este o nedreptate cînd o persoană cu dizabilități cheamă un taxi pentru a se deplasa și este nevoită și obligată să achite o plată suplimentară și pentru cărucior.
Sau de ce un copil cu dizabilități ale aparatului locomotor nu poate merge în școala în care își dorește să învețe? De aceea, este de obligația noastră să asigurăm condiţii necesare pentru educarea, instruirea şi pregătirea profesională a persoanelor cu dizabilităţi în toate ciclurile de învăţămînt, inclusiv stabilirea responsabilităților instituţiilor de învăţămînt şi a autorităţilor publice centrale şi locale în asigurarea procesului de educaţie incluzivă.
Asigurarea dreptului la muncă, procedurile şi formele de plasare în cîmpul muncii; stabilirea obligaţiunilor autorităţilor responsabile şi ale angajatorilor, precum şi facilităţile întreprinderilor specializate şi a instituţiilor, întreprinderilor care creează locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi; stabilirea dreptului la formare, orientare şi reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi este un alt obiectiv important.
Alte acțiuni care urmează și trebuie realizate sunt asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, recuperarea medicală şi socială în baza programului individual de reabilitare şi incluziune socială; dezvoltarea unui serviciu nou ce ţine de intervenţia timpurie la copii; precum şi stabilirea responsabilităților autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor medico-sanitare.
În vizor sunt și trebuie îmbunătăţite și măsurile de protecţie socială, prin acordarea prestaţiilor sociale şi diversificarea serviciilor sociale (dezvoltarea mai multor tipuri de servicii sociale, inclusiv Asistenţă personală – din anul 2013); acordarea compensaţiilor pentru deservire cu transport persoanelor cu dizabilităţi locomotorii; acordarea, începînd cu anul 2014 a dreptului a dreptului de a importa de peste hotare automobile, cu unele scutiri de taxe, pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii severe, precum şi asigurarea lor permanentă cu mijloace ajutătoare tehnice ş.a.

”Pentru realizarea tuturor acțiunile facem un apel către societate și către fiecatre cetățean în parte să susțină și ajute la încluziunea, integrarea în societate a persoanelor cu dizabilități”, a subliniat dna Valentina Buliga.