Vizualizări: 4271
Liberalizarea economiei moldoveneşti este fictivă şi nu poate fi mimată la nesfârşit
18 Mai 2011 — Faptul că Republica Moldova este de departe cel mai sărac stat din Europa este rezultatul modului în care a fost şi continuă să fie gestionată transformarea economică, constată Viorel Gîrbu în cea de-a 24-a ediţie a Buletinului de Politică Externă. Acest număr poartă genericul de „Transformarea economică fictivă a Republicii Moldova: de ce economia ţării stagnează din anul 1994?”.
Întrebându-se de ce Estonia a reuşit şi Moldova - nu, expertul ajunge la concluzia că discrepanţa poate fi explicată datorită abordării diferite a procesului de privatizare; „Privatizarea întreprinderilor mari s-a realizat în Estonia în cadrul unor oferte publice, pe când în Moldova acestea au fost oferite investitorilor strategici, uneori şi în schimbul asumării doar a datoriilor întreprinderilor privatizate.”, explică economistul Viorel Gîrbu.
Un alt aspect care a făcut diferenţa a fost politica economică. Viorel Gîrbu: „Astfel, Moldova şi Estonia au recurs la liberalizarea economiei începând cu anul 1991. În cazul Estoniei, liberalizarea, care a fost corelată cu o viziune economică clară, s-a produs rapid şi soldat cu rezultate spectaculoase. În cazul Moldovei, liberalizarea a fost mai mult formală şi incoerentă”.
Astfel, în Moldova este stringentă necesitatea aplicării unei politici de industrializare şi dezvoltare agricolă care să schimbe calitativ structura creşterii economice şi să oprească tendinţă de reducere rapidă a volumului forţei de muncă, susţine Viorel Gîrbu. Astfel, doar în perioada 2000-2008 numărul populaţiei ocupate în economie s-a redus cu 25%.
Expertul recomandă formularea unei abordări proprii de dezvoltare economică, şi nu transpunerea oarbă a unor principii generaliste recomandate din exterior, aşa cum s-a procedat până în prezent. Viorel Gîrbu sugerează modificarea obiectivului principal al politicii monetare aplicate în Republica Moldova prin axarea primară pe necesitatea asigurării unor ritmuri susţinute de creştere economică. Totodată, nevoie de atrage un volum mare de resurse destinate finanţării sectorului de antreprenoriat, în condiţii preferenţiale.
Pentru abonare la buletin, expediaţi un mesaj la laura.bohantov@viitorul.org.
Descărcaţi aici cea de-a 24-a ediţie a Buletinului de politică externă.
Întrebându-se de ce Estonia a reuşit şi Moldova - nu, expertul ajunge la concluzia că discrepanţa poate fi explicată datorită abordării diferite a procesului de privatizare; „Privatizarea întreprinderilor mari s-a realizat în Estonia în cadrul unor oferte publice, pe când în Moldova acestea au fost oferite investitorilor strategici, uneori şi în schimbul asumării doar a datoriilor întreprinderilor privatizate.”, explică economistul Viorel Gîrbu.
Un alt aspect care a făcut diferenţa a fost politica economică. Viorel Gîrbu: „Astfel, Moldova şi Estonia au recurs la liberalizarea economiei începând cu anul 1991. În cazul Estoniei, liberalizarea, care a fost corelată cu o viziune economică clară, s-a produs rapid şi soldat cu rezultate spectaculoase. În cazul Moldovei, liberalizarea a fost mai mult formală şi incoerentă”.
Astfel, în Moldova este stringentă necesitatea aplicării unei politici de industrializare şi dezvoltare agricolă care să schimbe calitativ structura creşterii economice şi să oprească tendinţă de reducere rapidă a volumului forţei de muncă, susţine Viorel Gîrbu. Astfel, doar în perioada 2000-2008 numărul populaţiei ocupate în economie s-a redus cu 25%.
Expertul recomandă formularea unei abordări proprii de dezvoltare economică, şi nu transpunerea oarbă a unor principii generaliste recomandate din exterior, aşa cum s-a procedat până în prezent. Viorel Gîrbu sugerează modificarea obiectivului principal al politicii monetare aplicate în Republica Moldova prin axarea primară pe necesitatea asigurării unor ritmuri susţinute de creştere economică. Totodată, nevoie de atrage un volum mare de resurse destinate finanţării sectorului de antreprenoriat, în condiţii preferenţiale.
Pentru abonare la buletin, expediaţi un mesaj la laura.bohantov@viitorul.org.
Descărcaţi aici cea de-a 24-a ediţie a Buletinului de politică externă.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2277
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33