Chișinău, 27 Iulie 2015 — Pe 28 iulie 2015, se împlinesc 25 ani de la aderarea Republicii Moldova la Declarația Universală a Drepturilor Omului, ratificarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile şi politice şi a Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cele două Pacte, precum şi două Protocoale facultative formează Carta Internaţională a Drepturilor Omului.
Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova şi a votat pentru aderarea ţării noastre la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ratificarea pe 28 iulie 1990, prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII, a celor două Pacte internaţionale şi consideră de o importanţă crucială pentru Republica Moldova acest eveniment.
Aderînd la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ratificînd cele două pacte, statul a recunoscut că garantarea libertăţilor şi apărarea demnităţii umane, asigurarea egalităţii efective în drepturi între oameni constituie obiectivele şi îndatoririle sale principale și și-a asumat angajamentul şi răspunderea de a respecta principiile fundamentale general-valabile ale dreptului internaţional contemporan în domeniul dreptului omului, accentuează ombudsmanul.
Mihail Cotorobai menţionează că în 25 ani de la aderarea la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ratificarea tratatelor menţionate, autorităţile moldoveneşti au întreprins paşi concreţi cu privire la racordarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale, democratizarea şi reformarea instituţiilor de drept din ţară, adoptarea de acțiuni concerte în domeniul drepturilor omului, inclusiv prin cele două Planuri Naţionale de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului.
Totodată, ombudsmanul subliniază faptul că nu este suficient doar să proclamăm ataşamentul faţă de valorile umane şi să le declarăm drept obiective majore, ci trebuie să le promovăm şi să asigurăm implementarea, respectarea reală a acestora. Reformele înfăptuite devin eficiente doar dacă se instituie și mecanisme eficiente de realizare. De aceea, în pofida acţiunilor întreprinse în acest sens, Republica Moldova mai are suficiente restanţe în domeniul respectării drepturilor omului, consideră Avocatul Poporului.
Ombudsmanul constată că la 25 ani de la aderarea ţării noastre/ ratificarea celor mai importante tratate internaţionale în domeniul drepturilor omului, autorităţile moldovene se confruntă cu grave probleme ce ţin de realizarea drepturilor sociale şi economice.
Pe fundalul evoluției prețurilor și tarifelor la mărfurile de consum și servicii de primă necesitate, autoritățile publice competente eşuează în a-şi onora obligaţia de a garanta oricărei persoane un nivel de trai decent care să asigure sănătatea și bunăstarea.
Ombudsmanul atenţionează că majorările de ultimă oră a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale, care vor fi urmate de o creştere galopantă a preţurilor la alte servicii, mărfuri şi produse, vor avea urmări dramatice nu doar pentru persoanele social-vulnerabile, dar şi pentru alte categorii de cetăţeni.
Pe de o parte, autorităţile vorbesc despre măsuri de combatere a sărăciei, iar, pe de altă parte, adoptă acţiuni prin care aplică noi şi noi lovituri sub centură populaţiei şi aşa sărăcite şi lipsite de speranţa unor guvernanţi eficienţi şi responsabili.
În pofida faptului că autoritățile raportează o înregistrare a creșterii economice, beneficiile acesteia nu sunt resimțite și de populație, cu precădere de către persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile. Multe dintre acestea trebuie să depună eforturi considerabile pentru a se bucura de drepturile economice și sociale, ca de exemplu; dreptul la hrană și alimentație adecvată, dreptul la apă, la educație și la ocrotirea sănătății.
Corupția rămîne un obstacol major în asigurarea respectării drepturilor omului, implicit reducerea sărăciei, deoarece împiedică creșterea economică și descurajează investițiile străine, semnalează Avocatul Poporului.
Corupţia constituie cea mai semnificativă problemă a drepturilor omului în Republica Moldova, potrivit concluziilor din Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la respectarea drepturilor omului în anul 2014. Îngrijorări similare au fost exprimate de către şeful Misiunii Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, mai mulţi experţi internaţionali, care au identificat co¬rup¬ția drept cauză majoră pentru eșecul in¬vestițiilor, sărăcia și subdezvoltarea locală. Rețeta recomandată de acești experți este buna guvernare.
Printre măsurile propuse sub această deviză s-au numărat restrîngerea și descentralizarea statului, con¬siderat drept o structură generatoare de corupție, introducerea reformelor în jus¬tiție, crearea de agenții și instituții de audit și conștientizarea de către cetățeni a efectelor economice și politice no¬cive ale corupției.
În opinia ombudsmanului, problema corupției trebuie să se afle în centrul atenției apărătorilor drepturilor omului, deoarece fenomenul corupției a atins proporţii catastrofale în Republica Moldova şi, prin sub¬mi¬narea instituțiilor democratice și a in¬de¬pen¬denței justiției, afectează direct drepturile omului. Mai mult, la etapa actuală corupţia reprezentă o amenințare serioasă pentru statul de drept, consideră Avocatul Poporului.
Responsabilitatea faţă de cetăţenii ţării, respectarea legii, transparenţa în luarea deciziilor, coerenţa, eficienţa, consensul, echitatea sunt principiile de care trebuie să se ghideze autorităților statale pentru a asigura buna guvernare și implicit asigurarea realizării drepturilor omului, susţine Mihail Cotorobai.