Chișinău, 5 Decembrie 2014 — aprobat în luna mai anul curent, a fost tema discuţiilor din cadrul celei de-a patra întîlniri organizate de CpDOM în cursul Decadei pentru drepturile omului.

La întrunire au participat reprezentanţii Asociaţiei Surzilor, ai Asociaţiei Orbilor, ai Uniunii Organizaţiilor Invalizilor, ai Asociaţiei de Reabilitare a Invalizilor, ai Asociaţiei „Humanitas”, CMC „Suflet şi Sănătate”. La discuţii au luat parte şi funcţionari din partea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ai Ministerului Educaţiei, Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică.

În cursul dezbaterilor a fost menţionată importanţa adoptării Regulamentului menţionat, dar au fost scoase în evidenţă şi numeroase deficienţe ale acestuia.

Natalia Babici, manager în Asociaţia Surzilor din Moldova a punctat mai multe probleme care necesită a fi soluţionate. În special e vorba de normativul privind durata prestării serviciilor de interpretare în limbajul mimico gestual pentru o persoană cu deficienţe auditive - de 6 ore/an, conform punctului 20 al Regulamentului (Regulamentul vechi prevedea 25 de ore pentru o persoană cu deficienţă de vedere) ceea ce este mult subnivelul necesităţilor reale. O persoană cu deficienţe de auz nu are nicio şansă de a comunica şi a fi înţeles fără de interpret. Şi nu e vorba de situaţii uzuale, dar de necesitatea de a apela la ajutorul unui medic, asistentul social sau oricare serviciu de stat sau privat conform necesităţilor vitale.

O altă problemă este legată de procedura de solicitare a serviciilor de interpretare în limbajul mimico-gestual care este una anevoioasă şi birocratizată.

Salariile interpreţilor sunt mici şi nu includ timpul aflat în deplasări în teritoriu. Din cauza unor lacune ale Regulamentului la acest capitol, pentru salarizarea traducătorilor au fost repartizate doar 36 de mii de lei. Asta deşi în anul 2014 au fost alocate 500.000 de lei pentru remunerarea interpreţilor în limbajul mimico-gestual. O oră de traducere în limbajul semnelor este plătită cu doar 31 de lei 75 de bani.

O problemă deosebit de acută este asigurarea cu specialişti interpreţi în limbajul mimico-gestual. Potrivit afirmaţiilor Nataliei Babici, în Moldova sunt doar 8 translatori licenţiaţi, dintre care 2 s-au pensionat deja. Asta în condiţiile în care în ţara noastră sunt aproximativ 5000 de persoane cu deficienţe de auz. Totodată, s-a menţionat că un traducător pe zi poate deservi doar 3 beneficiari.

S-a vorbit şi despre necesitatea elaborării unui manual pentru copiii hipoacuzici, nu există tehnici şi metode concrete de învăţare a limbajului mimico-gestual.

În această ordine de idei reprezentantul Ministerului Educaţiei a relevat că există neclarităţi privitor la limbajul folosit în prezent de surzii din ţara noastră: o parte dintre ei folosesc un limbaj de semne utilizat în Federaţia Rusă şi alţii – în România. Acesta este unul dintre motive din care Ministerul Educaţiei nu poate purcede la elaborarea unui manual, a unui plan cadru de instruire. Crearea Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică, acţiunile întreprinse de Ministerul Educaţiei în vederea reformării/reevaluării instituţiilor rezidenţiale de profil se înscrie în contextul acţiunilor planificate de sporire a calităţii procesului de instruire şi educaţie destinat acestei categorii de copii.

Participanţii la discuţie au lansat diverse propuneri în scopul ameliorării stării actuale de lucruri, acestea urmînd a fi sintetizate pentru ca Oficiul Avocatului Poporului să transmită ulterior autorităţilor de resort recomandări întru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi.

Directorul CpDOM Anatolie Munteanu a mulţumit participanţilor la întrunirea de astăzi pentru sugestiile făcute, accentuînd importanţa consultărilor purtate în cele 4 zile de dialog cu reprezentanţii societăţii civile. Ombudsmanul a relevat că temele propuse pentru discuţie care s-au referit la problematica legată de cîteva categorii de persoane cu dizabilităţi a avut ca scop evidenţierea problemelor stringente şi remedierea acestora, prin aplicarea tacticii paşilor mici.

O rezoluţie finală pe marginea întîlnirilor defăşurate va include aceste recomandări, Instituţia ombudsmanului asumîndu-şi angajamentul de a monitoriza realizarea de către organele abilitate a acţiunilor solicitate. Directorul CpDOM a mai subliniat că discuţiile iniţiate vor continua în anul viitor implicit în cadrul forumului pe care Oficiul Avocatul Poporului planifică sa-l organizeze în contextul a 5 ani de la semnarea şi ratificarea ţării noastre a Convenţiei ONU privind persoanele cu dizabilităţi.