4 Octombrie 2011 — Actorii politici, conştienţi fiind că obţin suficiente dividende electorale în urma retoricii pro-UE, nu simt nevoia de a trece la implementarea reală a reformelor, în special în domeniile unde le sunt afectate interesele. În aceste condiţii, asistăm la o concurenţă între instituţiile statului pe subiectul cine coordonează integrarea europeană: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene sau Cancelaria de Stat. Asta în timp ce funcţionarii publici, atât la nivel central, cât şi local, prost plătiţi, sunt din ce în ce mai nedumeriţi de cantitatea de informaţie care parvine zi de zi despre Uniunea Europeană, instrumentele ei financiare şi condiţiile de îndeplinit.

Cert este că Republica Moldova va avea mult mai multe de câştigat pe termen lung dacă va promova politici inteligente, decât să aştepte pasiv „un moment propice” pentru obţinerea perspectivei de stat-candidat. Uniunea Europeană, la rândul ei, va preţui determinarea politică internă de a implementa reforme economice. Pentru a ne putea asigura că integrarea europeană se transformă într-un proces cu adevărat intern, este nevoie de a crea rapid o instituţie de coordonare şi de a reconfigura unităţile specializate din toate ministerele. Totodată, doar urgentarea descentralizării, mai ales a celei fiscale, va permite autorităţilor locale şi regionale să facă faţă maratonului spre UE.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Evaluarea atitudinilor, capacităţilor şi nevoilor autorităţilor Republicii Moldova în contextul proceselor de integrare europeană”, prezentat azi, 4 octombrie 2011, la IDIS „Viitorul”.

„În retorica lor, politicienii înlocuiesc subiectul reformelor economice solide, necesare pentru creşterea prosperităţii ţării, cu integrarea în UE. Prin acest truc, întâmplător sau nu, sunt ascunse deficienţele în a ordona acele domenii care afectează interesele elitelor aflate la guvernare, în special în a reforma justiţia şi a combate eficient corupţia”, constată autorul studiului, expertul asociat IDIS, Mircea Bordeianu.

Uniunea Europeană, fiind conştientă de capacitatea de coordonare limitată a autorităţilor centrale şi locale, alege să îşi implementeze proiectele prin intermediul ONG-urilor internaţionale, agenţiilor ONU sau unităţilor de implementare a proiectelor, în loc de structurile Guvernului. „O asemenea abordare nu este sustenabilă, iar costurile viitoare vor mări în continuare presiunea asupra Guvernului”, este de părere Mircea Bordeianu.

Expertul recomandă adaptarea structurii actuale a Guvernului la agenda convenită de politici interne. Bordeianu sugerează crearea rapidă a unei instituţii de coordonare, pentru a pune capăt „rivalităţii” dintre Ministerul Afacerilor Interne şi Integrării Europene şi Cancelariei de Stat: „Aceste structuri au o legătură foarte slabă între ele în ceea ce priveşte coordonarea şi armonizarea acţiunilor sale”.

Autorităţile locale şi regionale din Moldova nu sunt în mod oficial consultate şi implicate în negocierile privind noul Acord de Asociere între Republica Moldova şi UE, constată expertul asociat IDIS Ion Osoian, co-autorul studiului. Funcţionarii publici la nivel local rareori au înţelegere adecvată a ceea ce presupune integrarea europeană: „Aceasta se întâmplă tot din cauza resurselor financiare limitate. În foarte puţine primării există un specialist în accesarea fondurilor europene, care să poată scrie în limba engleză. De cele mai multe ori, primăriile şi raioanele apelează la ONG-uri locale, membri ai comunităţii pentru a elabora propuneri de proiect.”

Lipsa unei descentralizări efective, în special fiscale, este cea care paralizează autorităţile locale, afirmă Ion Osoian. În condiţiile unei dependenţe de 60-90% de transferurile din contul bugetului de stat, cofinanţarea proiectelor de dezvoltare pare mai mult o misiune imposibilă. De exemplu, pentru a fi eligibile pentru Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, autorităţile locale trebuie să elaboreze proiecte cu un buget de 100.000 - 3.000.000 de euro. Ion Osoian: „Dată fiind cerinţa de co-finanţare de 10%, multe administraţii locale nu ar fi în stare să prezinte o propunere de un proiect de 1,5 milioane Euro, întrucât în aproximativ jumătate din localităţi bugetul anual este mai mic decât cele 150.000 de euro necesare pentru co-finanţare”.

De rând cu creşterea capacităţilor autorităţilor locale şi centrale, e nevoie de a comunica permanent cu cetăţenii şi de a menţine pozitive atitudinile faţă de integrarea în Uniunea Europeană. Asta în condiţiile în care euforia iniţială în privinţa aderării la UE a trecut şi populaţia Republicii Moldova îşi exprimă opiniile într-un mod mai realist.

Studiul „Evaluarea atitudinilor, capacităţilor şi nevoilor autorităţilor Republicii Moldova în contextul proceselor de integrare europeană” a fost elaborat cu suportul financiar al fundaţiei germane Hanns Seidel, cu care IDIS „Viitorul” are încheiat un acord de cooperare pe trei ani.