Nume
Parola
Vizualizări: 2724
Pentru a beneficia de un regim de vize liberalizat cu UE, trebuie să gestionăm eficient atât imigrarea, cât şi emigrarea
21 Iunie 2011 — Managementul eficient al migraţiei şi azilului reprezintă o parte componentă a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Astfel, inclusiv de adoptarea unui Strategii Naţionale în domeniul Migraţiei şi Azilului şi elaborarea unui plan de acţiuni realist pe acest domeniu depinde succesul fazei I. Faza I presupune ajustarea cadrului legal, iar faza a II-a – aplicarea legislaţiei. Îndeplinirea completă a primului set de condiţii de referinţă va fi atent examinată şi verificată de către Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene înainte de luarea unei decizii de a iniţia evaluarea celui de-al doilea set de criterii de referinţă. De menţionat că iniţial se preconiza finalizarea fazei I în iunie 2011.

Iată de ce e nevoie de a urgenta definitivarea Strategiei Naţionale în domeniul Migraţiei şi Azilului, aflată acum la etapa dezbaterilor publice. Pe de altă parte, autorităţile trebuie să informeze cetăţenii prin o campanie amplă că liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană nu presupune dreptul de a munci, ci o şedere de până la 90 zile.

Totodată, autorităţile trebuie să elaboreze o politică de stat cât mai amplă pentru susţinerea persoanelor originare din RM aflate peste hotare. Practica încheierii de acorduri bilaterale cu „statele-gazdă” ale cetăţenilor Republicii Moldova privind garanţiile drepturilor în domeniul asigurării sociale, aşa cum a fost făcut cu Grecia, Bulgaria, Portugalia, Italia, trebuie continuată.

De asemenea, este aşteptată elaborarea unui pachet de legi cu privire la protecţia şi integrarea străinilor, precum şi aderarea la Convenţia din 1954 privind Statutul Apatrizilor şi Convenţia din 1961 privind Reducerea Cazurilor de Apatridie. Or, acum aceste persoane nu dispun de acte de stare civilă, deşi se află pe teritoriul RM încă de la dezmembrarea Uniunii Sovietice. O altă problemă ţine de eliberarea documentelor de călătorie pentru refugiaţi.
Acestea sunt principalele constatări ale Grupului de lucru pe vize, frontiere şi regiunea transnistreană al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost adoptate ieri, 20 iunie 2011, la o masă rotundă la care au participat reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, societăţii civile.

Următoarea masă rotundă va avea loc la Bălţi, pentru a depăşi cadrul tradiţional al municipiului Chişinău, suprasaturat de dezbateri. Tema aleasă este prevenirea corupţiei, conflictului de interese, activitatea Comisiei Centrale de Control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.

Pe lângă grupul de lucru pe vize, frontiere şi regiunea transnistreană, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: agricultură şi dezvoltare regională; comerţ, servicii, concurenţă. Acest format este unul care reuşeşte să permită atingerea consensului dintre autorităţi şi societatea civilă pe formula politicilor care urmează a fi puse la punct şi totodată în practică pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Centrul de Cercetare al Asociaţiei Slovace pentru Politică Externă, în parteneriat cu Centrul de Cercetare al Asociaţiei Slovace pentru Politică Externă, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat în Ucraina.