Chisinau, 27 Ianuarie 2010 — Biroul Naţional de Statistică a publicat la 25 ianuarie 2010 o informaţie statistică privind evoluţia agriculturii în anul 2009. Datele oficiale sunt similare cu estimările făcute de Expert-Grup în publicaţia sa economică bianuală MEGA, ediţia de toamnă 2009. Astfel, estimările oficiale atestă o scădere a producţiei agricole totale cu 9,9% faţă de 2008 (-10,5% estimări Expert-Grup), cauzată de contracţia sectorului fitotehnic cu 17,4% (18,5% conform estimărilor noastre) şi compensate parţial de creşterea producţiei animaliere cu 11,8% (8,1% estimările din MEGA). Unii jurnalişti şi economişti s-au grăbit să interpreteze cifrele respective ca pe o recesiune catastrofală a sectorului agricol. Cât de îndreptăţite sunt aceste viziuni apocaliptice?

De fapt, o analiză mai atentă arată că nu s-a produs nimic ieşit din comun în agricultura anului 2009. Scăderile puternice din ultimul an vin după o recoltă anormal de bună în anul 2008 şi care, la rândul său, a urmat unei recolte anormal de scăzute în anul 2007. Cât despre sectorul animalier, acesta şi-a revenit după seceta din anul 2007 abia către jumătatea anului 2009. Astfel, scăderea înregistrată de 9,9% a producţiei agricole totale în 2009 se înscrie sută la sută în tendinţa pe termen lung a evoluţiei sectorului agricol.

Evident, nu vorbim despre o tendinţă sănătoasă, ci mai degrabă de o oscilare a sectorului agricol moldovenesc în jurul unor indicatori de productivitate foarte scăzuţi, care nici pe departe nu sunt caracteristici unor ţări care dispun de resurse climaterice şi pedologice atât de bogate ca cele ale Moldovei. Din contra, performanţele agricole moldoveneşti sunt în mod constant mai scăzute chiar şi decât în ţările care au soluri şi climă mult mai puţin favorabile. De exemplu, în anul 2008 (unul dintre cei mai buni pentru fitotehnie în ultimele două decenii), recolta medie la hectar în Moldova la grâu a fost de numai 76% din recolta medie pentru ţările central- şi est-europene, la porumb – 57%, la sfeclă de zahăr – 73%, la cartofi – 50%, la floarea-soarelui – 83%. Însă în alţi ani aceşti indicatori sunt şi mai scăzuţi. Anume aceste cifre ar trebui să trezească îngrijorarea autorităţilor şi experţilor din domeniu. (Expres-analiză, nr.5, Valeriu Prohniţchi, Expert-Grup)