Chişinău, 17 Octombrie 2008 — Cele mai bune practici ale comunităţilor din Republica Moldova au fost distinse cu diplome de merit la o Ceremonie naţională de premiere, desfăşurată la 16 octombrie 2008. Evenimentul este o componentă a Programului Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Ministerul Administraţiei Publice Locale şi finanţat de către Consiliul Europei. Astfel, 7 comunităţi din Republica Moldova au fost recunoscute public pentru cele mai bune practici ale anului 2008. „Faptul că aceste localităţi au primit un statut oficial va impulsiona şi alte comunităţi să fie mai active, mai solidare, să se angajeze în parteneriate social-public-privat.”, accentuează coordonatorul de program al IDIS „Viitorul” Olesea Cruc. Participare şi parteneriate comunitare Comuna Budeşti dispune de un Centru pentru tineret şi un stadion modern. Asta fiindcă membrii comunităţii au reuşit să atragă fonduri din exterior, profitând de vizitele de studiu în localităţile înfrăţite din Germania, Italia şi Suedia. Astfel, 44 de tineri au fost implicaţi în proiectele implementate. Pentru că au fost convingători şi au reuşit să promoveze interesele comunitare, localitatea Budeşti a primit statutul oficial al Celei mai bune practici. La rândul său, satul Tătărăşti din raionul Străşeni a fost nominalizat la categoria Participare şi parteneriate comunitare. Asta fiindcă cetăţenii au demonstrat iniţiativă şi solidaritate. În parteneriat cu administraţia locală, au reuşit să ofere copiilor cu dizabilităţi servicii sociale de calitate, evitând astfel plasarea lor în instituţii rezidenţiale. La amenajarea Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială a copiilor cu dizabilităţi „Incluziune” din Tătărăşti au fost antrenaţi părinţii şi ai membri ai comunităţii: „De rând cu mai mulţi părinţi, am ajutat la constituirea acestui centru, am vopsit, am văruit. Acest centru este foarte important pentru noi pentru că nu ne lasă inima să ne ducem copii la orfelinate. Graţie centrului îi putem ajuta chiar acasă..”, relatează mama unui beneficiar al Centrului. Transparenţă şi etică publică Pentru a permite cetăţenilor să se implice efectiv în soluţionarea problemelor cu care se confruntă, administraţia locală din Bădiceni, raionul Soroca, a salutat crearea unui „sfat al cetăţenilor”. „Noi am pornit de la prevederile Legii privind administraţia publică locală, care stipulează dreptul cetăţenilor şi a organizaţiilor acestora de a participa la orice etapă a procesului decizional, a prezenta autorităţilor publice locale recomandări privind diverse proiecte de decizie, supuse dezbaterilor.”, susţine Profir Valuţă, primar de Bădiceni. O altă modalitate de asigurare a transparenţei este radioul local, unde, într-un format interactiv, sunt puse în discuţie subiecte de pe agenda locală. Mass-media locală a devenit un liant şi pentru oraşul Anenii Noi. Pentru a acoperi necesităţile de informare a celor 8 mii de locuitori, a fost creat un radio local, care, non-stop, abordează aspecte de interes comunitar, constituind un forum de dezbateri. „Participăm la şedinţele consiliilor raional şi orăşenesc pe care le difuzăm în direct. Suntem la curent cu toate evenimentele care se întâmplă la noi în raion. Reporterii noştri aduc informaţii operative din toate localităţile raionului.”, accentuează jurnalistul Eugen Margine. Modernizarea managementului public local Pentru crearea unei echipe de salubrizare în comuna Tigheci, raionul Leova, comunitatea a fost decernată cu statul Celei mai bune practici, la categoria Modernizarea managementului public local. „Prin crearea acestui serviciu am soluţionat mai multe probleme. Mai întâi de toate am asigurat un caracter sistematic procesului de salubrizare în localitate, am creat trei locuri de muncă, atrăgând în acest scop şi surse de la Oficiul Forţei de Muncă. Astfel, trei şomeri au primit de lucru, iar satul nostru a devenit mai curat.”, constată primarul de Tigheci, Ion Para. Comunitatea Sărata Galbenă din raionul Hânceşti a fost nominalizată la acceaşi categorie, pentru că s-a reuşit construirea unui stadion cu acoperire artificială. Performanţele sportive ale locuitorilor au adus recunoaşterea naţională a satului, fapt ce i-a impulsionat pe cetăţeni să colecteze fonduri pentru a susţine activităţile sportive. Entuziasmul lor i-a convins pe oficiali să sprijine financiar această iniţiativă comunitară. Pentru exploatarea tehnologiilor informaţionale în activitatea autorităţilor publice locale, în primăria comunei Manta, Cahul, funcţionarii publici utilizează cele mai moderne softuri şi comunică electronic cu partenerii regionali şi naţionali. „Dacă înainte noi calculam salariul 5 zile, acum o facem în o singură zi, ne este mult mai uşor [...] comitem mult mai puţine greşeli, lucrul contabililor a fost eficientizat considerabil.”, relatează contabilul-şef Zinaida Forţu. Alte 4 localităţi rurale au fost menţionate pentru inovaţie şi consecvenţă: • Cîşla, Teleneşti, pentru educarea tinerei generaţii în spiritul protecţiei mediului ambiant. • Petreşti, Ungheni, pentru susţinerea păturilor vulnerabile. • Ciorescu, pentru transparenţă sporită. • Plopi, Cantemir, pentru mobilizarea comunităţii la soluţionarea problemelor locale. Amintim că cele 7 comunităţi câştigătoare au fost selectate din 64 care au participat la concursul naţional. Juriul a fost desemnat de către reprezentanţi ai instituţiilor naţionale, ai asociaţiilor de primari, ai autorităţilor publice locale, ONG-urilor, sponsori, oficiali ai Consiliului Europei din Chişinău şi din Strasbourg. Ceremonia naţională de premiere a celor mai bunelor practici se desfăşoară al treilea an consecutiv. # # # Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Coordonatorul relaţii publice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Laura Bohanţov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org