8 Februarie 2013 — Experţii IDIS „Viitorul” au prezentat un studiu despre omul post-sovietic şi modul său de a se manifesta la mai bine de 20 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice. În studiul „How to get rid of post-sovietness?” (Cum să ne debarasăm de post-sovietism?), autorii abordează modul în care se manifestă acest aspect în viaţa politică şi cea publică, precum şi modalitatea de a minimaliza daunele cauzate de acesta în contextul europenizării ţării. Studiul acoperă situaţia din R. Moldova, Georgia şi Ucraina şi a fost scris de experţi din cele trei ţări, cu suportul Black Sea Trust for Regional Cooperation of the German Marshall Fund.

Cele trei ţări au fost selectate pentru analiză nu doar din considerentul că au făcut parte din Uniunea Sovietică, ci şi datorită intenţiei acestora de a deveni membre ale Uniunii Europene. Post-sovietismul, în acest studiu, a fost definit ca o mutaţie socio-politică, în care vechile valori sovietice au fost modificate şi combinate cu cele din vest, generând un nou context. Fenomenul este considerat drept o perioadă de tranziţie între perioada sovietică şi cea de europenizare, susţinută tot mai mult şi în rândul tinerilor, chiar dacă au fost născuţi după destrămarea URSS.

“La elaborarea studiului au luat parte mai mulţi experţi din cele trei ţări, inclusiv 36 experţi din Moldova, care au participat şi la elaborarea topului liderilor post-sovietici. Dacă din Moldova au refuzat implicarea la scrierea studiului doar doi experţi, în Gerogia numărul acestora a fost mult mai mare, aproximativ 20 de experţi refuzând să facă parte din echipă”, a explicat Leonid Litra.

Experţii au analizat fenomenul abordând două direcţii: politică şi societate, evidenţiind modul în care acesta se manifestă în zona atitudinilor, modelelor comportamentale şi practicilor discursive. Experţii s-au axat doar pe cele mai negative aspecte şi în final propun soluţii de debarasare de acestea.

“Sociologii noştri demult au dat alarma, atenţionând cu privire la moştenirea sovietică. Însă, în prezent nu mai avem acel sovietism autentic, intervenind unele mutaţii şi chiar elemente noi, cum ar fi cultura VIP sau fenomenul slangului. Se observă tot mai mult cultura VIP-ului când toţi vor să fie asemeni oamenilor bogaţi, pe copertele revistelor, abandonând ideea sovietică precum că intelectualul este un VIP. Totodată, sunt tot mai frecvent utilizate rusismele şi nu pentru că am avea un vocabular sărac, aşa cum era în perioada sovietică, ci pentru că aşa e mai teatral”, argumentează expertul IDIS, Cornel Ciurea.

Astfel, sistemul politic post-sovietic se manifestă prin necesitatea controlului total. Dacă în perioada sovietică sancţiunile aspre aveau efect, în perioada post-sovietică acestea şi-au pierdut din eficienţă. Persistă însă poziţionarea pe scara ierarhiei, iar persoanele ajung la asemenea nivel nu tocmai datorită cunoştinţelor, meritelor sau experienţei necesare. Scena politică este dominată de nepotism, cumătrism, iar aspectele juridice sunt doar decorative. Serviciile în spaţiul post-sovietic sunt de calitate joasă, iar mediul de activitate a businessului şi cel legal favorizează corupţia. Actorii politici se bucură de privilegii înalte, iar declaraţiile nefondate ale acestora, promisiunile deşarte şi acţiunile lor iresponsabile nu sunt sancţionate.

Cât priveşte cetăţeanul de rand, “omul post-sovetic”, acesta consideră că statul este o autoritate puternică obligată să ofere soluţii la toate problemele. De cele mai multe ori, în luarea deciziilor, oamenii încearcă să fie la fel ca ceilalţi, iar părerea „vecinului” încă mai contează. Frica şi scepticismul în faţa reformelor radicale mai persistă chiar şi în rândul tinerilor. Oamenii din spaţiul post-sovietic nu acceptă schimbările, aspect cultivat în perioada sovietică în timpul colectivizării şi industrializării. Tot din acest motiv lipseşte toleranţa privind diferenţele culturale, religioase sau sexuale. De cele mai multe ori chiar resping sau refuză să recunoască şi să aprecieze talentele şi abilităţile celor din jur. Omul post-sovietic preferă planurile pe termen scurt şi consumul iraţional.

Totodată, mai mulţi experţi au întocmit un top al politicienilor post-sovietici pentru cele trei ţări vizate în studiu. Topul pentru R. Moldova a fost creat de 36 de analişti politici, sociologi, jurnalişti, istorici. Astfel, pe primul loc se află Vladimir Voronin cu 333 de puncte, urmat de Petru Lucinschi cu 300 puncte, Iurie Muntean (262), Eugenia Ostapciuc (261), Dumitru Diacov (259), Victor Şelin (249), Serafim Urechean (248), Vasile Tarlev (235), Mihail Formuzal (234) şi Artur Reşetnicov cu 224 puncte.

Autorii studiului propun 10 recomandări de eradicare a fenomenului, cum ar fi:
Europenizare şi socializare; Demitizarea moştenirii sovietice; O societate civilă activă; Rolul mass-media; Implementarea E-Guvernării; Schimb de experienţă între regiuni; Concursuri de ocupare a funcţiilor publice; Combaterea corupţiei; Debirocratizarea; Îmbunătăţirea standardelor educaţionale.

Puteţi accesa aici varianta integrală a studiului:
http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=295&id=4108&t=/STUDII-IDIS/Politica/How-to-get-rid-of-post-sovietness

Pentru mai multe detalii contactaţi Coordonatorul relaţii publice al IDIS „Viitorul”, Diana Lungu, la numărul de telefon 0 22 221844 sau diana.lungu@viitorul.org