Nume
Parola
Vizualizări: 3112
Aşteptările în urma şedinţei comune din 3 martie a guvernelor Republicii Moldova şi României nu trebuie exagerate
6 Aprilie 2012 — Aşteptările de la şedinţa comună din 3 martie a guvernelor Republicii Moldova şi României nu trebuie exagerate, consideră expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbîrţă. Analistul prezintă o evoluţie a relaţiilor moldo-române din anii 1990 până în prezent, în cea de-a 43-a ediţie a Buletinului de politică externă, cu genericul „Şedinţa comună a guvernelor Republicii Moldova şi României – evoluţia relaţiilor moldo-române în funcţie de factorul politic”.

Amintim că în cadrul şedinţei de la Iaşi, cei doi premieri, Vlad Filat şi Mihai Răzvan Ungureanu, au semnat 8 acorduri de cooperare între guvernele Republicii Moldova şi României. După evenimentul de la Iaşi, oficialii celor două ţări au precizat că relaţiile dintre Republica Moldova şi România au ajuns la un nivel de dezvoltare fără precedent în istoria lor. Incitarea emotivă, fără temei, de către actorii politici din Moldova, va dăuna intereselor moldo-române, iar drept urmare, va perpetua politizarea relaţiilor moldo-române de până în anul 2009, este de părere expertul Ion Tăbîrţă. “Această şedinţă poate fi începutul instituționalizării durabile a relaţiilor române, în detrimentul politizării excesive a lor. Axarea cooperării moldo-române pe subiecte strict tehnice, cum sunt cele 8 documente semnate la 3 martie, la Iaşi, trebuie să fie un început de drum în această direcţie. Politizarea acestui subiect de către unele partide politice din Republica Moldova va aduce prejudicii intereselor naţionale ale Chişinăului”, subliniază expertul IDIS Viitorul.

În lucrarea sa, Ion Tăbîrţă face o incursiune în istoria relaţiilor moldo-române din 1990 încoace, clasificându-le în trei etape: etapa “metamorfozelor” relaţiilor moldo-române (1990-1994), numită şi etapa “romantică”, când relaţiile moldo-române s-au dezvoltat în contextul relaţiilor sovieto-române, iar Moscova nu s-a opus apropierii „dozate” între Chişinău şi Bucureşti. Tot atunci, a fost lansată concepţia celor două state suverane româneşti; etapa “războiului rece” a relaţiilor moldo-române, acutizată în 2001, odată cu venirea la putere a comuniştilor în frunte cu Vladimir Voronin şi seria de atacuri la adresa României şi introducerea regimului de vize cetăţenilor României; etapa “normalităţii” relaţiilor moldo-române, începând cu anul 2009, când conducerea ţării a fost preluată de Alianţa pentru Integrare Europeană, caracterizată prin mai multe vizite reciproce la cel mai înalt nivel, semnarea mai multor acorduri bilaterale, deschiderea consulatelor.

“Indiscutabil, relaţiile Republicii Moldova cu România au fost controversate în comparaţie cu relaţiile avute cu alte ţări. Traiectoria relaţiei dintre Chişinău şi Bucureşti, în cei 21 de ani de existenţă a celor două state suverane româneşti, a fost un zig-zag politic – de la explozie emoţională până aproape la ruperea relaţiilor. De cele mai multe ori, zig-zag-ul moldo-român a fost influențat de factorul politic”, punctează expertul Ion Tăbîrţă.

Buletinul de Politică Externă reprezintă o serie de analize, scrise de experţi locali şi străini, dedicate celor mai importante subiecte de politică externă, dezvoltărilor majore din Marea Neagră, cooperării cu organizaţiile internaţionale şi activităţilor de menţinere a păcii din regiune. Buletinul este distribuit în format electronic oficialilor europeni, fiind destinat în primul rând publicului extern. Asta pentru a o oferi informaţii obiective despre progresele Republicii Moldova în eforturile sale de apropiere de Uniunea Europeană. Publicaţia apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.

Descărcaţi aici cea de-a 43-a ediţie a Buletinului de politică externă:

http://www.viitorul.org/public/3773/ro/Policy%20Statewatch43_ro.pdf

Pentru abonare la buletin, expediaţi un mesaj la diana.lungu@viitorul.org