Nume
Parola
Vizualizări: 2261
Conferinţă la IDIS „Viitorul”: Perfecţionarea legislaţiei în domeniul electoral şi al funcţionării partidelor are misiunea de a elimina deficienţele denunţate la alegerile din 2009
28 Aprilie 2010 — Deşi mai multe prevederi constituţionale şi acte normative care reglementează funcţionarea partidelor politice şi organizarea alegerilor au fost ajustate repetat, în ultimele 2 decenii, cadrul legal este departe de a întruni standardele europene în acest domeniu. În particular, legislația națională conservă multiple conflicte cu normele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Or, folosirea abuzivă a restricţiilor la înființarea și desființarea partidelor comportă un pericol serios în calea reprezentării cetățenilor, a statului de drept și a ordinii democratice.

Partidele politice sunt în continuare tratate cu reticență și neîncredere de către cetățeni, care le suspectează de toate relele atâta timp cât nu se pot convinge de caracterul transparent, deschis, legal și democratic al procedurilor ce guvernează aceste organizații. Din păcate, noua legislaţie în domeniul partidelor politice, adoptată în 2007, nu a reuşit să ordoneze și să eficientizeze viața partidelor politice, continuând practica dublelor standarde în materie de finanțare, guvernare internă și reprezentare teritorială. La sfârşitul anului 2009, Parlamentul RM a suspendat implementarea unor prevederi „incomode”, legate de finanţarea publică a partidelor, asumându-și numeroase riscuri, și câștigând foarte puțin din această decizie.

Între diferite cicluri electorale, actualitatea subiectului de reglementare uniformă și eficientă a partidelor politice este incontestabilă. Totuși, autorităţile politice ale RM ar trebui să-şi definească mai exact priorităţile în acest domeniu, pentru ca acțiunile lor să se reflecte cât mai binefăcător asupra comportamentului actorilor politici și electorali, aliniind Republica Moldova la statele definite prin practici și standarde democratice, și nu altminteri. Doar astfel fi tratate deficienţele observate în urma ultimelor alegeri generale din 2009.

Acestea sunt principalele constatări ale conferinţei internaţionale „Reglementările partidelor politice în Republica Moldova: observaţii critice şi recomandări de politici”, desfăşurată între 27-28 aprilie 2010 la Chişinău. Evenimentul a fost organizat de către IDIS „Viitorul”, în strânsă cooperare cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR). Conferinţa a întrunit peste 50 de experţi, politicieni, oficiali ai Ministerului Justiţiei, CEC, Parlamentului şi Guvernului RM, împreună cu oficiali ai OSCE/ODIHR, ai Delegaţiei Uniunii Europene, Consiliului Europei şi Misiunii OSCE.

Printre recomandările de optimizare a cadrului de reglementare a activităţii partidelor politice, care au răsunat la conferinţă, vom menţiona:
• Revizuirea şi diminuarea pragului electoral (de la 5% la 3% pentru partide, și de la 3% la 2% pentru candidați independenți) pentru a permite mai mult pluralism şi reprezentativitate;
• Definitivarea unui Registru Naţional al alegătorilor, care ar genera o revizuire cuprinzătoare a listelor alegătorilor, odată cu restricţionarea continuă a folosirii listelor suplimentare;
• Eliminarea pragului de prezenţă la urne pentru ca alegerile să fie recunoscute valide, pentru a evita potenţialele cicluri electorale fără sfârşit;
• Simplificarea cerinţelor impuse la înregistrarea partidelor politice, prin eliminarea criteriului de reprezentare teritorială;
• Modificarea Legii cu privire la partide politice în ceea ce priveşte reglementările legate de mărimea donaţiilor private (individuale sau corporative) cu scopul de a reflecta la general situaţia socio-economică în ţară, şi standardele reale de viaţă la vasta majoritate a cetăţenilor;
• Acceptarea contribuţiilor private către partidele politice, care ar trebui să urmeze reguli simple şi transparente de finanţare a partidelor politice;
• Lărgirea accesului partidelor mici şi nou create la sursele de finanţare publică;
• Reglementarea clară a menţinerii de conturi separate de către partide politice pentru finanţarea de stat şi donaţiile private, ceea ce ar permite membrilor de partide şi cetăţenilor ordinari să monitorizeze.

Participanţii la conferinţă s-au pronunţat pe marginea problemelor legate de reglementarea partidelor politice, în particular: legislaţia electorală, transparenţa finanţării partidelor politice, asigurarea echilibrului de gen în partidele politice ş.a.

„Cadrul de reglementare al partidelor politice este un subiect de importanţă deosebită pentru Republica Moldova. El reprezintă baza, temelia activităţii partidelor politice, care le ajută într-un fel să se alinieze la voinţa alegătorilor. Este oportun să discutăm despre asta anume acum. Mai devreme sau mai târziu, Republica Moldova va trebui să treacă printr-o nouă rundă de alegeri parlamentare.” (E.S. Philip Remler, Reprezentant permanent, Misiunea OSCE în Republica Moldova)

„E foarte important să fie îmbunătăţit cadrul legal înaintea desfăşurării alegerilor parlamentare. Cert e că Moldova se află pe calea democratizării instituţiilor sale. Este foarte important să ne convingem de ataşamentul real al Republicii Moldova faţă de valorile europene; partidele politice reprezintă de fapt centrul democraţiei.” (Bjorn Kavalkov-Halvarsson, Consilier Politic, Oficiul Reprezentantului Special al UE pentru R.Moldova)
„Referitor la finanţarea partidelor politice, am aprobat o tactică prin care, şi în faţa Parlamentului şi în faţa partidelor extraparlamentare, am promovat necesitatea unui Cod electoral care ar stabili de o manieră minimalistă cadrul general. În rest, aspectele specifice ar trebui stabilite de regulamente şi de instrucţiuni ale Comisiei Electorale Centrale. O asemenea abordare ar simplifica situaţia, fiind mult mai uşor de modificat un regulament de la o campanie de alta, decât întregul Cod.” (Iurie Ciocan, Secretarul Comisiei Electorale Centrale CEC)

„La acest moment există patru instituţii de stat care supraveghează activitatea partidelor politice. Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi şi Ministerul Justiţiei supervizează folosirea corespunzătoare de către partide a finanţării de stat, iar, în cazul unor neregularităţi, fondurile sunt returnate de către aceste partide, prin decizia Curţii de Apel, în bugetul de stat. Aceasta creează conflicte de competenţe, dificultăţi în aplicarea procedurilor prevăzute de legislaţie şi multă confuzie. Primim semnale că aceste agenţii obişnuiesc să monopolizeze informaţia pe care o deţin în defavoarea interesului public. Considerăm că singura agenţie menită să supravegheze veniturile partidelor este CEC, în campanie şi Ministerul Justiţiei, în afara campaniilor electorale.” (Igor Munteanu, director IDIS „Viitorul”)

„Republica Moldova este tipul de democraţie de vitrină, democraţie tânără, care împrumută de la statele mai dezvoltate, de la organizaţii internaţionale, legi bune, standard general acceptate. Şi, ne-am convins de-a lungul timpului că Moldova este campion la modificarea legislaţiei în domeniu, dar este codaş la implementarea lor. [..] Listele închise de partid dau putere de influenţă extraordinară liderilor formaţiunilor politice, care devin atotputernici. Noi vedem acest lucru cel mai mult la alegerea şefului statului în Parlament.” (Igor Boţan, Director executiv, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT)

„Considerăm că reglementările constituţionale care se referă la partidele politice sunt destul de clare şi această fundamentare îşi are locul benefic pentru a avea o lege organică pe potrivă. Suntem deschişi de a face amendamentele necesare, pentru a trata egal partidele politice, fără discriminare şi a le apăra drepturile. Curând va dispărea restricţia draconică care prevedea dizolvarea partidelor politice care nu participă în două campanii consecutiv şi acumulează mai puţine voturi decât numărul de membri. Totodată, vom face tot posibilul de a asigura finanţarea partidelor de la bugetul public, mai devreme sau mai târziu.” (Gheorghe Susarenco, viceministrul Justiţiei)
„Liderii de partid care pierd membri deseori fac acuzaţii de traseism politic, că cineva le-ar corupe şi răpi membrii. Preşedinţii formaţiunilor politice trebuie să manifeste respect faţă de foştii membrii. Nu ştiu de ce unii politicieni pun propriile eşecuri pe seama altora. Omul are libertatea de a decide în ce formaţiune să activeze şi e liber să o părăsească când nu se mai simte bine acolo.” (Mihai Godea, Deputat în Parlamentul RM, Liderul Fracţiunii Parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova)

„Lacuna cea mai mare care afectează partidele politice este finanţarea, sau mai bine zis lipsa finanţării publice. În ţările europene, o asemenea situaţie este de neînchipuit. La noi s-a tot amânat, din cauza crizei economice. Dar nu se ştie dacă preţul pe care îl plătim făcând economii nu va fi şi mai mare. Nu se ştie ce consecinţe are faptul că un partid trăieşte aşteptând sponsorizări.” (Igor Corman, Deputat în Parlamentul RM, Vicepreşedintele Partidului Democrat din RM)
„Finanţarea partidelor politice reprezintă o chestiune delicată. Simpatizanţii, când oferă o sumă de bani partidului, de regulă, nu fac asta pur şi simplu. Au nişte interese, uneori meschine. Un partid costă. Este riscul atunci ca democraţia internă de partid să nu mai fie funcţională. Sunt de părere că finanţarea partidelor politice de la bugetul de stat ar diversifica sursele de venit şi ar schimba puţin optica.” (Veaceslav Untilă, Deputat în Parlamentul RM, Preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană)

„Atât femeile, cât şi bărbaţii, trebuie să fie promovaţi în cariera politică, asta doar dacă au calităţile necesare şi nu doar de dragul de a atinge o cotă prestabilită de participare. Tinerii, la rândul lor, trebuie crescuţi, fiindcă avem şi situaţii când ajung la funcţii de conducere tineri fără experienţă, care, înotând în apă rece fără să fie antrenaţi, s-ar putea îneca.” (Corina Fusu, Deputat în Parlamentul RM, Vicepreşedintele Partidului Liberal)

Recomandările expuse la conferinţă vor fi compilate şi incluse în Raportul de ţară cu privire la legislaţia şi reglementările referitoare la partidele politice în Republica Moldova. Documentul este elaborat de IDIS „Viitorul”, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul unui proiect comun al Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului şi Comisia Europeană.