Vizualizări: 2634
Drumurile locale continuă să degradeze, în timp ce legea nu stabileşte clar cine şi cu ce resurse are grijă de ele, studiu IDIS
3 Martie 2010 — În condiţiile în care drumurile locale sunt într-o stare dezastruoasă, autorităţile publice locale (APL), care ar trebui să le repare şi să le întreţină, sunt lipsite de posibilitatea financiară de a interveni. Asta fiindcă resursele financiare destinate drumurilor locale sunt colectate de către autorităţile centrale, care ulterior le distribuie arbitrar şi discriminatoriu. Mai mult, colectivităţile locale sunt private şi de posibilitatea de a acoperi acest gol financiar prin taxe locale. Astfel, pentru a acoperi gropile din asfalt, administraţia locală e nevoită să recurgă la înstrăinarea patrimoniului local.
Doar reformarea sistemului de finanţe publice locale şi respectarea principiilor autonomiei locale va permite autorităţilor locale să îşi îndeplinească în mod efectiv competenţele pentru care au fost investite cu încrederea cetăţenilor. Până atunci, drumurile locale impun costuri adiţionale cetăţenilor, aducând prejudicii de imagine ţării.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Statutul juridic şi finanţarea drumurilor locale în Republica Moldova”, prezentat azi, 3 martie 2010, la IDIS „Viitorul”.
Coliziile juridice sunt cele care caracterizează cadrul normativ din domeniul drumurilor locale, susţine expertul de la IDIS „Viitorul”, Ion Beschieru, autorul studiului: „Statutul drumurilor locale este incert. Deşi reparaţia şi întreţinerea drumurilor locale este o competenţă proprie APL, Legea drumurilor, contrar prevederilor constituţionale, nici măcar nu recunoaşte existenţa dreptului de proprietate a unităţilor administrative teritoriale asupra drumurilor locale, menţionând că drumurile publice pot fi doar proprietate de stat sau privată”. Expertul explică că, în aceste condiţii, Guvernul ar trebui să acopere financiar cheltuielile legate de menţinerea drumurilor locale prin transferuri cu destinaţie specială către APL.
Or, la acest moment, bugetele locale sunt lipsite cu desăvârşire de componente destinate dezvoltării şi infrastructurii. „Anume anemia financiară le face pe autorităţile locale fie să neglijeze drumurile locale, fie să vândă un teren sau două, pentru a putea menţine cât de cât drumurile locale”, susţine Ion Beschieru.
Deşi drumurile locale au o lungime care depăşeşte de două ori pe cea a drumurilor naţionale, ponderea mijloacelor financiare din Fondul rutier destinate lor este neproporţională şi insuficientă: „Aceşti bani erau distribuiţi de către Guvern arbitrar, deseori pe criterii politice, total netransparent, fără a consulta în prealabil autorităţile locale. Nimeni nu poate explica după ce criterii se făcea această distribuţie”, afirmă Aliona Timofeenco, co-autorul studiului. Tot netransparent erau făcute şi transferurile cu destinaţie specială destinate investiţiilor capitale, inclusiv pentru gospodăria drumurilor.
Timofeenco este de părere că instituirea unei taxe locale speciale pe mijlocul de transport ar putea fi colacul de salvare pentru drumurile locale, care riscă să devină drumuri de ţară, total impracticabile: „Or, la acest moment, Codul Fiscal limitează acest drept al APL de a stabili noi taxe locale. Fiind lipsite de posibilitatea de a avea venituri proprii suficiente, primarii sunt nevoiţi să bată drumul către Centru, cerşind transferuri”.
Studiul „Statutul juridic şi finanţarea drumurilor locale în Republica Moldova” recomandă transferarea în bugetele locale a surselor de venit necesare pentru întreţinerea, reparaţia şi construcţia drumurilor locale şi a străzilor. Totodată, autorităţilor locale trebuie să li se acorde dreptul de a stabili în mod autonom taxe locale. O soluţie alternativă ar putea fi includerea în Codul fiscal a unor taxe locale adiţionale şi instituirea unei taxe locale speciale pe mijloacele de transport. De asemenea, e necesară stabilirea unei cote fixe sau minime a mijloacelor Fondului rutier, care urmează sa fie cheltuite pentru drumurile publice locale.
Doar ducerea la bun sfârşit a reformei descentralizării fiscale şi adoptarea noii legi privind finanţele publice locale va permite autorităţilor locale să îşi realizeze propriile competenţe, într-o ţară în care „descentralizarea fiscală nu a mers mână în mână cu descentralizarea administrativă. Autorităţile centrale nu s-au zgârcit în a delega responsabilităţi, dar au fost mai puţin darnice în a le acoperi financiar”, conchid autorii studiului IDIS „Viitorul”.
# # #
Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Coordonatorul relaţii publice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Laura Bohanţov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org
Doar reformarea sistemului de finanţe publice locale şi respectarea principiilor autonomiei locale va permite autorităţilor locale să îşi îndeplinească în mod efectiv competenţele pentru care au fost investite cu încrederea cetăţenilor. Până atunci, drumurile locale impun costuri adiţionale cetăţenilor, aducând prejudicii de imagine ţării.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Statutul juridic şi finanţarea drumurilor locale în Republica Moldova”, prezentat azi, 3 martie 2010, la IDIS „Viitorul”.
Coliziile juridice sunt cele care caracterizează cadrul normativ din domeniul drumurilor locale, susţine expertul de la IDIS „Viitorul”, Ion Beschieru, autorul studiului: „Statutul drumurilor locale este incert. Deşi reparaţia şi întreţinerea drumurilor locale este o competenţă proprie APL, Legea drumurilor, contrar prevederilor constituţionale, nici măcar nu recunoaşte existenţa dreptului de proprietate a unităţilor administrative teritoriale asupra drumurilor locale, menţionând că drumurile publice pot fi doar proprietate de stat sau privată”. Expertul explică că, în aceste condiţii, Guvernul ar trebui să acopere financiar cheltuielile legate de menţinerea drumurilor locale prin transferuri cu destinaţie specială către APL.
Or, la acest moment, bugetele locale sunt lipsite cu desăvârşire de componente destinate dezvoltării şi infrastructurii. „Anume anemia financiară le face pe autorităţile locale fie să neglijeze drumurile locale, fie să vândă un teren sau două, pentru a putea menţine cât de cât drumurile locale”, susţine Ion Beschieru.
Deşi drumurile locale au o lungime care depăşeşte de două ori pe cea a drumurilor naţionale, ponderea mijloacelor financiare din Fondul rutier destinate lor este neproporţională şi insuficientă: „Aceşti bani erau distribuiţi de către Guvern arbitrar, deseori pe criterii politice, total netransparent, fără a consulta în prealabil autorităţile locale. Nimeni nu poate explica după ce criterii se făcea această distribuţie”, afirmă Aliona Timofeenco, co-autorul studiului. Tot netransparent erau făcute şi transferurile cu destinaţie specială destinate investiţiilor capitale, inclusiv pentru gospodăria drumurilor.
Timofeenco este de părere că instituirea unei taxe locale speciale pe mijlocul de transport ar putea fi colacul de salvare pentru drumurile locale, care riscă să devină drumuri de ţară, total impracticabile: „Or, la acest moment, Codul Fiscal limitează acest drept al APL de a stabili noi taxe locale. Fiind lipsite de posibilitatea de a avea venituri proprii suficiente, primarii sunt nevoiţi să bată drumul către Centru, cerşind transferuri”.
Studiul „Statutul juridic şi finanţarea drumurilor locale în Republica Moldova” recomandă transferarea în bugetele locale a surselor de venit necesare pentru întreţinerea, reparaţia şi construcţia drumurilor locale şi a străzilor. Totodată, autorităţilor locale trebuie să li se acorde dreptul de a stabili în mod autonom taxe locale. O soluţie alternativă ar putea fi includerea în Codul fiscal a unor taxe locale adiţionale şi instituirea unei taxe locale speciale pe mijloacele de transport. De asemenea, e necesară stabilirea unei cote fixe sau minime a mijloacelor Fondului rutier, care urmează sa fie cheltuite pentru drumurile publice locale.
Doar ducerea la bun sfârşit a reformei descentralizării fiscale şi adoptarea noii legi privind finanţele publice locale va permite autorităţilor locale să îşi realizeze propriile competenţe, într-o ţară în care „descentralizarea fiscală nu a mers mână în mână cu descentralizarea administrativă. Autorităţile centrale nu s-au zgârcit în a delega responsabilităţi, dar au fost mai puţin darnice în a le acoperi financiar”, conchid autorii studiului IDIS „Viitorul”.
# # #
Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Coordonatorul relaţii publice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Laura Bohanţov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2278
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1653
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33