22 Decembrie 2009 — Criza economică a primit „viză de reşedinţă temporară” şi în Republica Moldova. Imunitatea economiei R. Moldova în faţa crizei economice, evocată de fosta guvernare este o eroare, în condiţiile reducerii principalilor indicatori economici, instabilităţii politice şi creşterii vulnerabilităţilor sociale. Economia Republicii Moldova se restabileşte lent după contractarea dură resimţită în special în sectorul transporturilor, construcţiilor şi investiţiilor. Autorităţile vor reuşi să-şi onoreze toate obligaţiile sociale, pe seama creditelor externe de la Fondul Monetar Internaţional şi Federaţia Rusă. Stabilizarea bugetului public naţional rămâne principala constrângere pentru următorii doi ani. Pentru a acoperi împrumuturile de pe piaţa internă şi externă, experţii recomandă Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) să crească masa monetară prin acordarea unei linii de creditare pe termen lung băncilor comerciale pentru sectorul real, în valoare de cel puţin 2,5 miliarde de lei. Totodată, autorităţile trebuie să ducă la bun sfârşit reforma instituţională, unica capabilă să asigure o creştere economică bazată pe investiţii, şi nu pe consumul intern.

Acestea sunt unele din principalele concluzii ale „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale” (trimestrul 4 din 2009), prezentat azi, 22 septembrie 2009, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe sectoarele economiei naţionale.

Politic. Schimbarea de putere de la Chişinău a fost în 2009 cea mai bună noutate politică din spaţiul ex-sovietic, este de părere directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu. Transferul de putere nu s-a produs neconflictual şi uşor, ceea ce solicită, în opinia autorului, eforturi susţinute pe viitor pentru a elimina elementele de blocaj din Constituţia RM. Totuşi, schimbările cerute nu se pot limita doar la textul constituţional. Dacă pendula ciclurilor politice a fost favorabilă scoaterii PCRM de la guvernare în 2009, atunci presiunile care urmează în 2010 vor testa curajul, viziunea şi coeziunea noilor elite liberal-democratice din RM.

Noua guvernare are datoria de a răspunde aşteptărilor foarte înalte ale publicului, gestionând criza economică, ancorată unei multitudini de crize adiacente: instituţionale, sociale, educaţionale şi morale.

Perspectiva alegerilor anticipate nu este privită cu ochi buni de populaţie, subliniază Igor Munteanu: „Radicalismul ridicat ca marcă de partid de către talibanii din interiorul PCRM va alimenta, în mod paradoxal, dezertările în lanţ şi distanţarea accelerată a votanţilor de un partid debusolat, plin de frustrări şi însetat de revanşă. Miza alegerilor ar putea, însă, deturna agenda partidelor din AIE spre o competiţie, care să minimalizeze priorităţile noii guvernări, astfel încât să afecteze coeziunea Alianţei pentru Integrare Europeană, producând rezultate suboptime, indiferent dacă unul sau mai multe dintre acestea ar repurta rezultate mult mai bune în eventualitatea unor alegeri anticipate în 2010”.

Agricultură. Expertul IDIS Viorel Chivriga remarcă unele derapaje în al doilea semestru al lui 2009, după o creştere modestă şi efemeră a producţiilor agricole în primul trimestru. Astfel, anul 2009 a însemnat venituri şi mai mici pentru agricultori. Economistul anticipează, către finele anului curent, o cădere cu 24% a sectorului agricol. Pentru 2010, Viorel Chivriga prognozează o creştere cu 7% a producţiei globale agricole. Următorul an va fi marcat la rândul său de aceleaşi provocări: prevalarea populismului în aplicarea politicilor agricole, lipsa de coerenţă în acţiunile structurilor statale în spaţiul rural, finanţarea rigidă a sectorului agrar ş.a.

Industrie. Economistul Victor Parlicov estimează pentru 2009 o contractare cu 24,% a sectorului industrial: „Aceasta se datorează influenţei a trei factori: scăderea cererii externe şi a competitivităţii exporturilor moldoveneşti, prăbuşirea din sectorul construcţiilor, care a avut efect multiplicator şi scăderea consumului intern”, explică Parlicov. Pentru anul 2010, este prognozată o creştere modestă de 5%, graţie simplificării reglementărilor din sectorul industrial şi a revenirii treptate a economiilor principalelor ţări partenere.

Business. Aparent, se schimbă treptat abordarea în guvernarea proceselor economice, consideră Victor Parlicov: „Dacă precedenta guvernare avea un stil de adoptare a deciziilor regulatorii fără o consultare a cercurilor largi de business, atunci noul guvern, imediat după investire, a desfăşurat câteva runde de consultări ample, atât cu mediul de afaceri, cât şi cu societatea de experţi. În rezultat, Programul de Guvernare şi în special măsurile prevăzute de Programul de Stabilizare şi Relansare Economică, au fost racordate la necesităţile reale ale cercurilor antreprenoriale largi”.

Parlicov subliniază că doar relansarea reformei instituţionale poate asigura trecerea la modelul de creştere economică bazat pe investiţii. Tot Parlicov afirmă însă că cel puţin în următorii doi ani, consumul intern îşi va păstra rolul copleşitor în formarea Produsului Intern Brut (PIB).

Pentru 2010, expertul economic prognozează o sporire a ritmurilor de creştere de până la 5% în sectorul serviciilor, şi cu cca 3% a comerţului cu amănuntul. Investiţiile şi construcţiile, fiind printre cele mai afectate sectoare în 2009, vor reveni în 2010 în zona creşterii (+15% pentru investiţii şi +11% pentru construcţii), susţine expertul IDIS.

Comerţ extern. În 2009, exporturile şi importurile vor fi mai mici cu 22,4% şi respectiv 35,8% la sută faţă de anul precedent, anticipează expertul IDIS Viorel Chivriga. Pentru anul 2010, economistul estimează creşteri la export şi import, cu 5% şi, respectiv, 7 la sută, faţă de 2009: „O înviorare a comerţului exterior se va face simţită abia spre al doilea semestru al anului viitor, datorită creşterii cererii de consum pe piaţa internă”.

Piaţa monetară. Creditele acordate de organismele internaţionale RM vor deveni în 2010 „motorul de bază al stimulării creşterii economice”, explică expertul financiar Sergiu Gaibu: „Nici acestea nu vor fi suficiente, dacă BNM nu va majora masa monetară prin acordarea unei linii de creditare pe termen lung băncilor comerciale pentru sectorul real, în valoare de cel puţin 2,5 miliarde MDL”.

BNM poate asigura cu uşurinţă un curs MDL/USD, în intervalul 10-13, pentru 2010, susţine Sergiu Gaibu: „Actualmente, sectorul real nu mai are nevoie de o depreciere semnificativă. Pentru stimularea exporturilor, ar fi fost suficientă planificarea majorării cursului MDL/USD cu 8%, maximum 10%”.

Finanţe publice. Deficitul bugetar pentru anul curent va fi, cel mai probabil, cu cca 750 milioane mai mic decât cel prevăzut la rectificarea bugetului, constituind în jur de 4,6 miliarde lei, sau 7,7% din PIB, estimează expertul economic Victor Parlicov. Deoarece creditele externe nu sunt suficiente pentru acoperirea golurilor din bugetul public naţional, Guvernul va fi nevoit să se împrumute şi de pe piaţa internă. „Aceasta va aduce datoria publică internă la un maxim de 5,7 miliarde lei. Mizăm pe faptul că actualul Guvern va curma practica transferării parţiale a poverii deficitului bugetar pe seama agenţilor economici”, afirmă Parlicov.

Pentru 2010, deficitul bugetar prognozat de IDIS „Viitorul” va fi cu cel puţin 300 milioane lei mai mare decât în prognozele Ministerului Finanţelor, constituind 4,7 miliarde lei, sau 7,4% din PIB. Totuşi, noul guvern intenţionează să onoreze plenar obligaţiile sociale asumate de guvernarea anterioară.

Preţuri. Pentru prima oară, Moldova va înregistra o inflaţie anuală record de până la 1%, datorită reducerii drastice a consumului – „motorul creşterii preţurilor în ultimii ani”, constată Corina Gaibu. Pentru 2010, economistul prognozează o inflaţie de circa 7-10%. Aceasta se va datora expansiunii economice din anul următor. Majorarea preţurilor la gazele naturale, la rândul ei, va exercita presiuni inflaţioniste în 2010.

Piaţa muncii. În primul semestru al anului 2009, problemele pe piaţa forţei de muncă a Moldovei continuau să se agraveze, în condiţiile recesiunii economice în regiune şi instabilităţii extreme a preţurilor. „Activitatea de afaceri joasă şi accesul limitat la finanţare continuă să cauzeze dificultăţi de achitare a salariilor şi de menţinere a personalului pentru majoritatea companiilor din sectorul real.”, explică expertul economic Corina Gaibu. Pentru 2010, economistul prognozează o creştere cu 3-5 la sută a consumului final al gospodăriilor casnice. De asemenea, se anticipează creşterea numărului migranţilor de până la cca 300 -350 mii. persoane

Economia regiunii transnistrene. În anul 2009, deficitul comercial al regiunii transnistrene va creşte până la 200 -250 mln de dolari, anticipează Victor Parlicov de la IDIS „Viitorul”. Totodată, expertul prognozează pentru 2010 un volum al exportului regiunii de cca 550 mln dolari, iar a importului - de 1000 mln de dolari SUA.