27 Iulie 2023 — La 15 mai curent a fost aprobată Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030. La 5 noiembrie vor avea loc alegerile generale locale, iar primarii din R. Moldova se pregătesc pentru acest scrutinul electoral care va începe în luna august. Ce se dorește prin reforma APL, ce s-a reușit și ce nu s-a reușit în ultimii ani să se întreprindă la nivel de reformă și de strategie, este sau nu atractivă funcția de primar? La aceste întrebări a răspuns directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, în cadrul unei emisiuni de la Studio -L.

Care sunt provocările anului curent pentru autoritățile publice locale?

Viorel Furdui: În toată perioada de activitate, autoritățile publice locale se confruntă cu diverse provocări, probleme pe care le soluționează în interesul cetățenilor, a colectivităților locale pe care le conduc. Sigur că specificul anului curent este că toată lumea se pregătește pentru noul scrutin electoral, iar sarcina principală a tuturor autorităților publice locale este să facă niște totalizări, să mai rezolve o serie de probleme, să mai implementeze niște proiecte etc. Aceasta însă este o stare obișnuită a APL, imediat după alegeri, marea majoritate a primarilor, autorităților locale, se gândesc deja la următoarea perioadă electorală și se apucă de lucru. Știm cu toții că mereu este de lucru în domeniul infrastructurii, asigurării cu apă și sistem de canalizare, iluminat stradal, susținerea păturilor social-vulnerabile, identificarea oportunităților de finanțare, scrierea de proiecte și atragerea investițiilor, menținerea oamenilor la serviciu, pentru că și aceasta este o problemă majoră, cu cine lucrăm la nivel local, cum să identificăm posibilități să-i remunerăm pentru a-i menține pe cei care sunt, dar și să atragem noi specialiști, stabilirea parteneriatelor cu frații noștri de peste Prut și nu doar, pentru că aria parteneriatelor și colaborărilor se extinde. Sunt foarte multe cazuri de colaborări reușite cu alte țări, printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Franța, Portugalia, Turcia etc. Este o activitate foarte complexă cu nenumărate provocări.

Dvs sunteți în legătură permanentă cu toți primarii din R. Moldova, inclusiv consilieri locali din diferite regiuni. Care este dispoziția lor din acest an, dacă e să vorbim despre atractivitatea funcției de primar sau de ales local?

Viorel Furdui: În primul rând, toți cei care vin în funcția de primar, de ales local, au dorința de a contribui la dezvoltarea comunităților lor, să convingă oamenii că sunt pregătiți, au viziune și pregătirea necesară pentru a schimba lucrurile în bine. Cred că aceasta este principala motivație a oamenilor care se avântă în aceste alegeri. Cu totul alt aspect îl reprezintă posibilitățile pe care le au, în realitate, aleșii noștri locali și în ce măsură sistemul de administrație publică existent le oferă instrumentele necesare pentru ca toate aceste idei frumoase să se transforme în realitate. Iată la acest capitol există foarte multe probleme ce vizează motivarea financiară nu doar a aleșilor locali, dar și a funcționarilor din APL, accesul la fonduri pentru a îmbunătăți infrastructura, relația cu diverse organe de control ale statului etc. Am moștenit acest obicei încă din Uniunea Sovietică, când aveam mai mulți controlori decât cei care lucrează, adesea chiar în rapoarte Consiliului Europei și a altor parteneri de dezvoltare se menționa că asupra reprezentanților APL există o presiune destul de mare politică, administrativă, din partea organelor de control. Chiar și așa putem spune cu certitudine că această funcție de lider al comunității locale este una demnă, foarte onorabilă. Totodată, există un cumul de probleme din cauza cărora primari cu unul sau chiar mai multe mandate se întreabă dacă se merită acest efort în condițiile R. Moldova. Acest lucru este foarte regretabil deoarece acești oameni acumulează cunoștințe, experiența necesară de a administra un sat sau un oraș și ar fi foarte bine dacă aceste cunoștințe vor fi utilizate în beneficiul cetățenilor. De asemenea, să fii primar înseamnă să nu ai, practic, viață personală, ești mereu în serviciul cetățeanului, oamenii vin la tine cu orice problemă, chiar dacă aceasta nu neapărat este în competența ta. Primarii, de obicei, nu au zile de odihnă și nici concedii adevărate. Cei care candidează pentru asemenea funcții fac o alegere destul de importantă, să se dedice în întregime comunității locale, iar familia are mult de suferit…

Toate aceste probleme despre care ați vorbit au dus la crearea unei Strategii de reformă a administrației publice…Când a apărut această necesitate?

Viorel Furdui: Personal consider că Republica Moldova exagerează cu documente de ordin strategic, inclusiv pe domeniul administrației publice locale. Doar în ultimii zece ani am avut câteva strategii de reforme, de dezvoltare etc. Cu regret, trebuie să constatăm că marea majoritate a acestor strategii și planuri de acțiuni nu au avut finalitate sau, altfel spus, nu au fost implementate. Strategia anterioară, potrivit analizelor efectuate, a fost implementată în proporție de circa 20%. Și atunci să ne imaginăm care este eficacitatea acestor documente de politici. În condiții normale de activitate, sigur că este necesar să avem o viziune pe termen mediu sau lung, doar că acest lucru se face în situația când avem o continuitate, o sustenabilitate și atunci când, chiar dacă Guvernele se schimbă, există un proces în care fiecare Executiv, cu anumite corecții, continuă ceea ce a început Guvernul anterior. Din păcate, acesta nu este și exemplul R. Moldova, la noi fiecare guvernare vine cu propriile idei, abordări, negând tot ce au făcut bun guvernările anterioare. Astfel, de fiecare dată, se neagă totul și se începe iar de la capăt – elaborăm noi strategii, noi viziuni, cheltuim bani, atragem experți străini, iar carul, din păcate, rămâne pe loc, nemișcat.

CALM-ul nu a fost consultat la etapa de elaborare a acestei Strategii…

Viorel Furdui: Noi nu trebuie să negăm necesitatea elaborării unei noi strategii, mai ales în condițiile în care RM este stat candidat la aderarea la UE, iar una dintre condiționalități era să creștem capacitatea administrației publice, nu să adoptăm o nouă strategie sau să facem reformă. Acest lucru, din punctul nostru de vedere, a fost interpretat nu chiar corect. Este cel mai ușor să faci încă un document, l-ai pus pe poliță, ai raportat și te-ai spălat pe mâini. Însă, Uniunea Europeană ne va aprecia nu după vorbele frumoase sau numărul de documente adoptate, dar după realizările noastre. Aici ajungem la un aspect important, pe cât de necesară este această strategie și pe cât de posibilă este implementarea acesteia. Cred că în următorii ani vom discuta despre cum să facem ca această strategie care, în mare parte, a fost elaborată fără participarea elementului local și național, să aibă efecte în comunitățile noastre. Avem aceste dubii din mai multe considerente, dar și din cauza că, în mare parte, aceasta reprezintă viziunea unor experți străini care nu locuiesc aici, nu sunt conectați la realitățile din teritoriu și care, deși poate sunt foarte buni, apreciați, cu o experiență internațională vastă, trebuiau să coreleze ideile lor la realitățile de la noi.

Totuși, la insistența CALM, la a doua și a treia etapă de elaborare a acestei Strategii s-a ținut cont de unele recomandări ale Dvs…

Viorel Furdui: Aveți dreptate, CALM s-a implicat la ultimele etape de elaborare a acestui document și am venit cu mai multe propuneri pentru a încerca să conectăm această strategie la realitățile de la noi. Suntem o organizație care vrea să ajute prin tot potențialul nostru de experiență și expertiză, atât Guvernul actual, cât și oricare alt Guvern, deoarece cu toții suntem interesați ca situația din APL să se schimbe în bine, să avem o administrație publică locală mai puternică, mai pregătită, mai înzestrată cu instrumentele necesare, să facă față problemelor cu care se confruntă satele și orașele noastre. Știm foarte bine că cetățenii au cea mai mare încredere în APL, primarii, practic, concurează cu biserica, așa arată sondajele, iar clasa politică, guvernamentală din RM trebuie să înțeleagă că aici e cheia succesului lor, celor de la centru. Dacă la nivel local va fi capacitate, instrumente necesare pentru a arăta cetățenilor că viața se schimbă, că lucrurile se îmbunătățesc anume la nivel local, atunci vor avea de beneficiat și cei care sunt la guvernare. Din păcate, nu întotdeauna guvernările au înțeles acest lucru și adesea s-au trezit atunci când ceva nu mergea, dar deja era cam târziu. Lucrurile pot fi îmbunătățite doar dacă autoritățile locale, care sunt direct legate de comunitățile lor locale, au cu ce produce aceste schimbări și doar atunci cetățenii vor aprecia ceea ce se face la nivel național.

Va genera această Strategie o descentralizare veritabilă pe care o așteptăm de atâția ani?

Viorel Furdui: Deoarece suntem în ajunul alegerilor, poate că acum nu este cel mai potrivit moment să discutăm despre diverse elemente, acțiuni ce se regăsesc în acest document, dar autorii acestei strategii și guvernarea anume așa consideră că vor schimba lucrurile în administrația publică locală. Ținând cont de experiența mea personală, dar și a CALM-ului în acest domeniu, sunt puțin mai rezervat referitor la efectele unor astfel de documente, cu atât mai mult că această strategie are o perioadă de implementare de 7 ani, lucru pe care noi l-am criticat deoarece considerăm că era mult mai eficient dacă ne focusam atenția pe câteva probleme concrete și care pe termen scurt și mediu puteau fi soluționate. De exemplu, toți recunosc faptul că administrația publică locală de nivelul II este depășită după felul în care este organizată. Una dintre acțiunile asupra căreia trebuia să ne focusăm cu toții atenția, administrația centrală, cea raională și cea de nivelul I, era cum să facem așa ca acest nivel doi fie să îl eficientizăm, fie să îl reorganizăm, reformăm, în așa fel încât să devină efectiv. Despre aceste lucruri discutam încă acum doi-trei ani și atunci era timp pentru asemenea reforme. Din păcate, noi nu am fost auziți și intrăm în an electoral cu o structură veche, inefectivă și costisitoare. De asemenea, era necesar să găsim modalități de a ajuta primăriile să aibă acces la niște fonduri. Astfel a apărut programul „Satul European”, și „Satul European Expres”. Direcția este corectă, dar au apărut niște probleme în cazul „Satului European Expres”, din punct de vedere a faptului că aproape 300 de primării nu au primit finanțare, ceea ce a generat mai multe semne de întrebare. O altă direcție asupra căreia trebuia să ne focusăm atenția vizează modalitățile de a păstra oamenii în primăriile noastre, prin motivarea lor. Avem oameni cu foarte mare experiență, sunt cei care asigură funcționalitatea administrației publice locale, dar până în acest moment așa și nu s-au găsit soluții la acest capitol. Soluții s-au găsit însă în cazul administrației publice centrale, mă refer la majorarea salariilor care, în opinia mea, este absolut necesară și rezonabilă, deoarece nu era normal ca miniștrii sau angajații din APC să aibă salarii relativ mici, ținând cont de competențele și sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească. Credem însă că trebuiau identificate soluții și pentru angajații de la nivel local deoarece cetățenii apreciază o guvernare, în primul rând, după schimbările care au loc la nivel local, în satele și orașele lor, iar aceste schimbări sunt generate de către angajații din APL. Deja de o bună perioadă de timp mai mulți angajați din APL se gândesc să părăsească aceste funcții și mulți dintre ei chiar pleacă, iar în rezultat au de suferit nu doar APL și cetățenii, dar și APC, pentru că încă puțin și nu va avea cine să implementeze politicile elaborate de nivelul central.

De ce nu au fost realizate prevederile celorlalte strategii care au fost elaborate?

Viorel Furdui: În pofida elaborării acestor documente și a declarațiilor făcute de la tribunele importante ale statului despre importanța APL, în perioada electorală chiar am avut un angajament semnat de către liderii mai multor partide politice care își asumau să meargă pe calea descentralizării, totuși nu a existat o înțelegere profundă și fundamentală a faptului că acest domeniu nu este mai puțin important decât justiția ori lupta cu corupția. Din acest motiv schimbările din APL au fost lăsate pe plan secundar, amânate, nu au fost considerate oportune etc. De la venirea acestei guvernări am arătat care sunt problemele și am venit cu propuneri foarte concrete. La început chiar am fost înțeleși, auziți, am semnat un acord de parteneriat cu Președinta R. Moldova, am început un dialog cu Premierul, cu unii deputați, dar cred că Guvernarea a ales totuși alte priorități. Poate nu a existat suficientă capacitate să se înțeleagă cât de important este acest domeniu și astfel și-a focusat atenția pe alte priorități, lăsând APL în umbră.

Totuși, s-au făcut anumiți pași spre descentralizare, unul dintre aceștia este distribuirea în bugetele locale a banilor din Fondul Rutier în proporție de 100%…

Viorel Furdui: Ceea la ce m-am referit până acum a fost din punct de vedere strategic, vizionar, deoarece am ajuns în ajunul alegerilor cu câteva probleme fundamentale nesoluționate- cea a reformării raioanelor, a remunerării în APL și descentralizarea financiară veritabilă. Sunt niște probleme strategice care, din păcate, nu au fost soluționate și care vor avea un impact în această campanie electorală, vor constitui „o surpriză” pentru toți cei care nu au înțeles de ce trebuie să acționeze în această direcție. Dar, cu siguranță, trebuie să menționăm și lucrurile pozitive care au avut loc și care sunt destul de importante. Ați menționat despre distribuirea taxei pentru drumuri. Este o inițiativă a CALM-ului de mai mult timp, la început am obținut ca 50% din această taxă să ajungă direct în bugetele locale, după un criteriu obiectiv, fără politică, fără implicarea cuiva în acest domeniu și în această perioadă a guvernării actuale au fost distribuite spre bugetele primăriilor și celelalte 50%. Aceste resurse reprezintă circa 900 milioane de lei care ajung direct la primării conform numărului populației. În ultimii 30 de ani nici un bănuț nu venea în bugetele locale pentru întreținerea și reparația drumurilor, iar banii din acest domeniu erau repartizați doar pe criterii politice. Această schimbare care s-a făcut este foarte importantă deoarece acum orice primar, chiar dacă acești bani nu sunt suficienți, are posibilitatea să schimbe câte ceva în localitatea sa, inclusiv să utilizeze acești bani ca și contribuție pentru proiecte mai mari. Un alt lucru pozitiv este că administrația publică locală a primit niște competențe suplimentare în ceea ce înseamnă gestionarea taxelor și impozitelor locale. Acum, întreaga competență în ceea ce înseamnă stabilirea taxelor locale, inclusiv a plafoanelor maximale și minimale, este în competența APL. Inclusiv impozitul funciar, imobil, poate fi stabilit la nivel local, în discuție cu comunitatea. Este, de asemenea, un lucru important deoarece, pe de o parte, cetățenii vor servicii, drumuri, apă, canalizare, condiții decente, pe de altă parte, de 20 de ani oamenii achitau același impozit funciar și atunci apare întrebarea din ce resurse să fie îndeplinite toate aceste cerințe ale cetățenilor? O altă schimbare în bine este faptul că atmosfera în APL este alta. Noi am venit dintr-o perioadă când existau niște presiuni enorme asupra primarilor, cu dosare penale, se foloseau instrumente de presiune administrativă, politică, fondurile se distribuiau exclusiv pe criterii politice. Chiar și dacă în cazul „Satului European Expres” există anumite discuții privind corectitudinea repartizării banilor, în general, trebuie să recunoaștem că lucrurile s-au schimbat în bine și în această direcție. În general, Programul „Satul European” este un pas înainte în ceea ce privește accesul comunităților locale la fonduri, mai ales în cazul primului apel de proiect, care însemna că de până la zece milioane de lei puteau să beneficieze localitățile și au primit finanțare, practic, toți cei care au aplicat. Noi credem că este foarte important ca guvernarea să se focuseze pe câteva probleme mai strategice care, la rândul lor, vor avea un impact pozitiv asupra situației din domeniile despre care am vorbit.