7 Iunie 2022 — Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui: „Este nevoie de viziune, hotărâre și acțiuni concrete care să probeze intenția reală a autorităților de a avansa pe domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale”.

În perioada 21-22 iunie, o delegație a Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, condusă de vicepreședinta CALRE, președintă a Asociației Autorităților Locale din Norvegia, Gunn Marit Helgesen, va întreprinde o vizită în Republica Moldova. Scopul vizitei raportorilor CALRE al CoE este de a vedea la fața locului care sunt acțiunile pe care le întreprind autoritățile Republicii Moldova în vederea respectării angajamentelor asumate în domeniul democrației locale și descentralizării, dar și modul în care este implementată Foaia de Parcurs, semnată în aprilie 2021 de către Guvernul RM și Congresul Puterilor Locale și Regionale al CoE.

Potrivit directorului executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, unul dintre reprezentanții delegației Republicii Moldova la CALRE, Viorel Furdui, Foaia de Parcurs reprezintă un document cu acțiuni și termene concrete privind implementarea unui alt document elaborat de CoE, intitulat Recomandarea 436 din aprilie 2019.

„A trecut mai mult de un an de la semnarea Foii de Parcurs și autoritățile centrale trebuie să ofere niște răspunsuri privind ce și cum a fost realizat pe domeniul democrației locale, a angajamentelor asumate, a intențiilor pe care le are guvernarea în vederea îmbunătățirii situației și realizării acestor promisiuni în perioada următoare. Este nevoie de soluții la problemele constatate de Consiliul Europei care se regăsesc în aceste documente”, a afirmat Viorel Furdui.

Directorul executiv al CALM a specificat că printre principalele domenii problematice sunt dialogul între autoritățile centrale și cele locale și felul în care guvernarea intenționează să-l consolideze, să-l instituționalizeze în așa fel încât să nu mai existe derapaje sau acte abuzive din partea APC atunci când se adoptă anumite acte normative, legi, hotărâri de Guvern etc., fără ca APL să fie consultate efectiv și fără ca opinia lor să fie luată în considerație.

„Comparativ cu anii 2018-2019, sigur că în ultima perioadă de timp atmosfera s-a schimbat, există și anumite progrese. Totuși, rămân restanțe la capitolul instituționalizarea și asigurarea prin lege a unui mecanism de consultare, astfel ca indiferent de guvernările care vor veni la putere în Republica Moldova, dialogul, consultarea între puterea locală și cea centrală să existe. Trebuie să fie garantat principiul constituțional al autonomiei locale, cel al consultării obligatorii a autorităților locale în subiecte ce le vizează activitatea.”
A doua problemă constatată de raportorii CoE și care până la momentul actual rămâne una acută pentru autoritățile publice locale vizează consolidarea autonomiei financiare locale. Autorităților publice locale urma să le fie transferate mai multe pârghii, mai multe surse de venituri pentru bugetele locale, pentru ca ele să fie capabile să facă față multitudinii de probleme care există la nivel local în domenii precum dezvoltarea locală, infrastructura locală, subiecte de ordin social, cultural etc. Directorul executiv al CALM a amintit că la acest bloc de restanțe, Consiliul Europei așteaptă progrese importante din partea autorităților de la Chișinău. „Constatăm că deși au fost întreprinse anumite acțiuni pe această dimensiune, mai există foarte mult spațiu pentru a îmbunătăți situația, astfel încât schimbările să fie resimțite de către autoritățile locale și, în consecință, cetățenii din satele și orașele noastre să beneficieze de servicii mai bune, de o infrastructură mai bună, de funcționarea mai eficientă a unor instituții sociale, culturale etc.”

Al treilea bloc de restanțe constatate și asumate de către autoritățile statului nostru reprezintă statutul funcționarilor și remunerarea în domeniul APL. Viorel Furdui atrage atenția că aceasta este o temă foarte sensibilă, deoarece angajații din administrația publică locală sunt afectați de salariile mici. „Tocmai din acest motiv, multe primării, indiferent de mărimea acestora, se confruntă cu o lipsă acută de cadre, statutul de funcționar public în APL nu mai este atractiv și oamenii nu vor să se angajeze în primării. Mai mult decât atât, se atestă o creștere a numărului funcționarilor care pleacă din APL și este urgent nevoie de a interveni prin mecanisme de stimulare a acestei categorii de angajați ai statului.”

Directorul executiv al CALM a specificat că foarte mulți reprezentanți ai APL sunt decepționați și de faptul că la moment nu există o înțelegere a acestei probleme și nici nu sunt vociferate anumite soluții care ar diminua din toate aceste riscuri. „Este un domeniu în care trebuie de intervenit în cel mai scurt timp, mai ales în condițiile actuale, când prețurile cresc zilnic, iar inflația atinge cote alarmante. Oamenii trebuie să-și poată asigura un minim necesar de trai, nu mai vorbim despre condițiile decente de viață, care să corespundă statutului de funcționar public. Să nu uităm că funcționarul public este limitat prin lege să se ocupe cu alte activități care să-i asigure traiul.”

În acest context, Viorel Furdui a amintit că Congresul Autorităților Locale din Moldova a oferit guvernării soluții concrete, ținând cont de situația precară a economiei naționale, trebuie doar să fim auziți și aceste propuneri să fie implementate. „O soluție de moment ar fi să oferim cât mai multă libertate autorităților publice locale, astfel încât, în baza veniturilor proprii, cel puțin în această perioadă marcată de mai multe crize, să poată motiva, stimula și remunera corespunzător angajații săi.

Un alt subiect sensibil care vizează Republica Moldova și este în atenția Congresului Puterilor Locale și Regionale al CoE de mai mulți ani reprezintă presiunea administrativă din partea organelor de control ale statului asupra autorităților locale. „Și în prezent sunt foarte multe instituții ale statului care se ocupă cu așa-numitul control al activității administrației publice locale. Din păcate, adesea prin aceste acțiuni se încalcă principiile autonomiei locale, iar unii reprezentanți ai statului îngrădesc activitatea aleșilor locali. Tocmai din acest motiv, această problemă a fost formulată ca și control administrativ excesiv și abuziv asupra APL.” Potrivit directorului executiv al CALM, pentru a preveni asemenea eventuale abuzuri, este nevoie de reglementări ale cazurilor în care autoritățile centrale, dar și diverse agenții ale statului pot să intervină în activitatea APL, să ceară anumită informație, să înainteze prescripții etc. Foarte mulți reprezentanți ai APL semnalează că anumite acțiuni de acest fel le periclitează activitatea. „Iată de ce este nevoie de discuții serioase la nivelul Cancelariei de Stat, împreună cu reprezentanții Guvernului în teritoriu și de identificat cum facem în așa fel încât acest control de legalitate să nu se transforme într-un control de oportunitate și, în consecință, într-un amestec abuziv în activitatea APL. Trebuie să ținem cont și de faptul că în APL, în mare parte, sunt o mână de oameni care depun un efort enorm pentru a face față multitudinii de probleme la nivel local. Dacă la toate problemele se mai adaugă presiunea din partea nenumăratelor organe de control ale statului, fiecare dintre acestea având pretențiile sale față de activitatea angajaților din APL, atunci îi descurajăm și mai mult pe aceștia să rămână să activeze în satele și orașele noastre și, în rezultat, au de pierdut cetățenii, dar și statul, în ansamblu, care pierde puținii funcționari care au mai rămas să activeze la nivel local. „

Viorel Furdui a vorbit și despre rezultatele înregistrate în ultima perioadă pe domeniul consolidării democrației locale. „De exemplu, a fost adoptată decizia privind acordarea a 100% din taxa pentru drumuri către bugetele locale. O altă decizie asumată anterior prevede ca 100% din impozitul pe venitul persoanelor fizice să rămână în bugetele localităților rurale și 50% dintre acestea să ajungă în bugetele orașelor- reședință de raioane. O altă acțiune încurajatoare reprezintă crearea Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală. Urmează să vedem cum va fi gestionat acest proces și cum vor fi distribuiți banii. APL au demonstrat un interes enorm pentru această oportunitate și au depus peste 700 de proiecte la FNDRL. Prin acest exemplu de mobilizare exemplară s-a demonstrat că la nivel local există interes și capacitate de a scrie proiecte, de a dezvolta localitățile noastre. Acum mingea este pe terenul guvernanților și ei nu trebuie să dezamăgească, ci trebuie să ofere tuturor aceste oportunități.”

Potrivit directorului executiv al CALM, nu putem să spunem că nu există progrese, dar imaginea de ansamblu ne demonstrează că acestea nu sunt suficiente pentru ca schimbările să poarte un caracter sistemic, care să permită cu adevărat consolidarea autonomiei locale. „Majoritatea acestor acțiuni pozitive despre care am vorbit reprezintă un pas înainte, dar nu pot schimba radical starea de lucruri în APL. Situația economică și cea socială din ultima perioadă de timp, creșterea prețurilor, salariile mici din APL neutralizează într-o măsură destul de mare efectele benefice a acțiunilor pozitive care au fost realizate până în prezent. Iată de ce, aceste patru domenii principale necesită o viziune foarte clară din partea APC și poate, cel mai important, acțiuni concrete care să probeze intenția reală a autorităților de a avansa pe domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale. În caz contrar, există riscul să pierdem timpul prețios, iar multiplele acțiuni, unele mai simple, altele mai complexe, care cu adevărat pot schimba esențial lucrurile în APL și în comunitățile locale, așa și să rămână nerealizate.”