Chișinău, 8 Aprilie 2016 — Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, împărtăşeşte îngrijorările societăţii civile privind riscurile pe care le comportă adoptarea în versiunea actuală a proiectului de lege, numit „Big Brother”, pentru respectarea drepturilor la viaţa privată şi libertatea de exprimare. Ombudsmanul salută intenţia preşedintelui Parlamentului de a lansa dezbateri publice pe marginea proiectului de lege menţionat şi susţine ideea promovată de ONG-uri de remitere a proiectului de lege Comisiei de la Veneţia pentru verificarea corespunderii cu standardele europene.

Avocatul Poporului menţionează faptul că acest proiect de lege, care poate avea un impact substanţial asupra libertăţii de expresie şi asupra respectării vieţii private, nu a fost transmis Instituţiei naţionale a Ombudsmanului pentru avizare.

Libertatea de exprimare este una dintre principalele caracteristici ale unui stat democratic, iată de ce Mihail Cotorobai cheamă deputaţii să examineze cu multă atenţie şi prudenţă orice iniţiativă legislativă care ar putea avea ca efect limitarea acestui drept fundamental.
Avocatul Poporului subliniază că spaţiul on-line, potrivit practicii internaţionale, este deja asimilat drept mijloc de informare în masă , iar statul nostru, prin aderarea la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ratificarea Pactului Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, şi-a asumat angajamentul de a asigura libertatea opiniilor si exprimării, acest drept incluzînd libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afara, precum si libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei sub forma orală, scrisă, tiparită ori artistică sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa, independent de frontierele de stat.

Mihail Cotorobai mai menţionează că problema reglementării libertăţii de expresie în spaţiul on-line a fost elucidată în Raportul cu privire la promovarea şi protecţia libertăţii de opinie şi de exprimare, prezentat de către Raportorul Special ONU pentru libertatea opiniei şi exprimării, Frank La Rue, în iunie 2011 în cadrul sesiunii a 66 a Comitetului ONU pentru drepturile omului. În Raport se subliniază că pornografia infantilă şi incitarea la acţiuni de terorism sunt printre tipurile de conţinut care pot fi restricţionate în Internet, specificînd că măsurile restrictive ale statului ce ţin de combaterea infracţiunilor legate de acestea trebuie să întrunească cîteva criterii esenţiale: să urmărească un scop legitim, să respecte principiile de necesitate și proporționalitate, prevederile în cauză nu trebuie să fie ambigui, adică să fie specificate foarte clar în lege, pentru a exclude interpretări ale acesteia şi utilizarea normelor legale în alte scopuri decît cele legate de securitatea naţională.

În ceea ce privește măsurile tehnice adoptate pentru reglementarea tipurilor de conţinut interzis în spaţiul on-line, Raportorul Special al ONU afirmă că statele ar trebui să ofere detalii complete cu privire la necesitatea și justificarea de a bloca un anumit site şi că doar o autoritate judiciară competentă sau un organism care este independent de orice control sau influenţă politică sau comercială poate determina ce conţinut trebuie să fie blocat, pentru a se asigura că măsurile restrictive nu sunt aplicate ca mijloace de cenzură a Internetului .

Totodată în Comentariile generale nr. 34 ale Comitetului ONU pentru drepturile omului se accentuează, printre altele, că atunci cînd un stat parte invocă un motiv legitim pentru limitarea libertăţii de exprimare, aceasta trebuie să demonstreze în mod specific şi individualizat natura precisă a ameninţării, necesitatea şi proporţionalitatea acţiunii specifice luate, în special prin stabilirea de legătură directă şi imediată între expresie şi ameninţare .

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a subliniat în repetate rînduri că restricţiile la libertatea de exprimare, oricare ar fi contextul în discuţie, nu sunt compatibile cu dispoziţiile art. 10 paragraful 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului decît dacă îndeplinesc condiţiile pe care el le impune în privinţa lor, în special aceea ca ingerințele statale să poată fi considerate ca „necesare într-o societate democratică”: să corespundă unei „nevoi sociale imperioase” şi să fie „proporţionale cu scopul urmărit”.

În temeiul celor subliniate şi întru evitarea unor acţiuni de natură să limiteze drepturile omului la viaţa privată şi libertatea de expresie, Avocatul Poporului cheamă deputaţii să ia în calcul condiţiile specificate de Raportorul special al ONU, Comitetul ONU pentru drepturile omului şi Curtea Europeană. Ombudsmanul recomandă de asemenea autorităţilor să examineze posibilitatea de a prelua metodele moderne aplicate la nivel internaţional de identificare şi atragere la răspundere a celor ce comit crime în spaţiul on-line în sfere ce ţin de securitatea statului, inclusiv informaţională, pentru a evita adoptarea de măsuri cu caracter restrictiv legate de accesul la Internet şi care nu oferă garanţii de respectare a dreptului la viaţă privată.

Ombudsmanul salută intenţia Parlamentului de a lansa dezbateri publice pe marginea proiectului de lege menţionat şi susţine ideea promovată de ONG-uri de remitere a proiectului de lege Comisiei de la Veneţia pentru verificarea corespunderii cu standardele europene.

2016 04 08