Chisinau, 25 Octombrie 2012 — Lezarea dreptului de acces liber la justiţie rămîne a fi motivul principal de adresare a cetăţenilor la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM). Acest lucru se constată în raportul de activitate a Instituţiei naţionale a ombudsmanului pentru 9 luni ale anului 2012.

359 dintre cele 1202 de petiţii înregistrate la CpDOM se referă la calitatea actului justiţiei. Este reclamată tergiversarea examinării cauzelor, neîndeplinirea hotărîrilor judecătoreşti, se exprimă dezacordul cu sentinţa/hotărîrea pronunţată sau lezarea dreptului la recurs efectiv.

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială, securitatea şi demnitatea personală, lezarea dreptului la proprietatea privată sînt alte motive de adresare mai frecventă la CpDOM.
O situaţie similară se atestă, în linii mari, şi în cazul solicitărilor de repunere în drepturi ale celor 2009 de cetăţeni primiţi în audienţă în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie a anului curent.

În situaţiile în care se constată încălcări ale drepturilor petiţionarilor, avocaţii parlamentari prezintă acte de reacţionare instituţiilor sau persoanelor cu funcţii de răspundere, ale căror decizii sau acţiuni (inacţiuni), după părerea ombudsmanilor, încalcă drepturile şi libertăţile constituţionale ale omului. Actele de reacţionare includ avize cu recomandări; demersuri pentru intentarea unor procese penale sau disciplinare; sesizări asupra cazurilor de încălcări a eticii de serviciu, tărăgănare şi birocratism; acţiuni în judecată/cereri cu privire la intervenirea în proces pentru a depune concluzii; acorduri de conciliere; propuneri privind îmbunătăţirea aparatului administrativ şi de perfecţionare a legislaţiei; sesizări la Curtea Constituţională.

De la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii septembrie CpDOM a întocmit şi înaintat 215 acte de reacţionare autorităţilor competente privind încălcările drepturilor constituţionale ale cetăţenilor.

Un exemplu relevant de intervenire cu aviz este cel al locuitorilor satului Recea, raionul Rîşcani, care au fost deposedaţi de proprietatea lor privată (cote-părţi valorice) de conducerea GAS ”Fîntîna Recea”. Avocatul parlamentar Anatolie Munteanu a recomandat întreprinderii agricole să întreprindă măsurile necesare pentru legalizarea relaţiilor de arendă între GAS ”Fîntîna Recea” şi deţinătorii cotelor-părţi valorice din localitate, prin semnarea unui contract perfectat în conformitate cu prevederile Legii cu privire la arenda în agricultură nr. 198 din 15.05.2003.

În avizul expediat Primăriei Drepcăuţi, r-nul Briceni ombudsmanul a recomandat înlăturarea ilegalităţilor la autentificarea procurii prin care aproximativ 1000 de coproprietari ai bunurilor atribuite la privatizarea întreprinderii agricole a Asociaţiei «Drepcăuţi» au împuternicit cetăţeanul V.C. să efectueze din numele lor un şir de acţiuni printre care şi rezilierea contractelor de arendă a terenurilor agricole. Incertitudinile apărute referitor la exprimarea voinţei de delegare a drepturilor către reprezentant a determinat avocatul parlamentar să intervină. Drept urmare, procura a fost anulată.

Avocatul parlamentar Anatolie Munteanu a fost sesizat de o minoră, care a invocat îngrădirea dreptului la învăţătură prin faptul că administraţia Colegiului Financiar-Bancar ”A. Diordiţă” din mun. Chişinău a refuzat să-i elibereze actele de studii pentru a se transfera la o altă instituţie de învăţămînt. Asta pentru că tînăra nu a acceptat să restituie cheltuielile pentru un an de studii cu finanţare bugetară în instituţia respectivă. În lipsa actelor minora nu poate să-şi continue studiile, fapt ce a generat îngrădirea accesului la învăţătură. Avocatul parlamentar a intervenit către administraţia instituţiei de învăţămînt vizate privind repunerea imediată în dreptul la învăţătură a minorei şi eliberarea actelor de studii pentru a-i asigura accesul la instruire. Totodată, în vederea neadmiterii pe viitor a unor situaţii similare, ombudsmanul a recomandat Ministerului Educaţiei organizarea unui controlul privind modalitatea şi legalitatea încheierii contractelor cu elevii/studenţii din toate instituţiile de învăţămînt.

În calitate de mediatori avocaţii parlamentari au soluţionat 4 plîngeri prin conciliere, găsind soluţii reciproc acceptabile de toate părţile implicate.

Astfel, un agent economic îi va achita petiţionarului M.B. suma de 8393,23 lei, 38494 ruble rusești și 403,28 grivne ucrainene compensare a cheltuielilor suplimentare pentru reabilitarea medicală, socială și profesională în legătură cu vătămarea sănătății urmare a unui accident de muncă.

Petiţionarul M.C. din Bălţi a privatizat apartamentul, după ce timp îndelungat autorităţile publice locale au respins solicitarea legitimă a cetăţeanului. Drept motiv pentru refuz a fost invocată o presupusă incapacitate de exerciţiu ce ar fi fost determinată, după părerea funcţionarilor, de dizabilitatea mintală a persoanei date.

În baza examinării petiţiilor, avocaţii parlamentari sînt în drept să adreseze în instanţele de judecată cereri în apărarea intereselor cetăţenilor. Acest mecanism este aplicat în cazurile de încălcare în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului, în cele de o importanţă socială deosebită sau în cazurile cînd este necesar de a apăra interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine stătător mijloacele juridice de apărare.

Astfel, în perioada de referinţă au fost adresate în instanţa de judecată 12 cereri de chemare în judecată în apărarea intereselor petiţionarilor şi 44 cereri cu privire la intervenirea în procesul civil pentru a depune concluzii, în temeiul art. 74 din Codul de procedură civilă.

Urmare a intervenţiei avocatului parlamentar, judecătoria Briceni a obligat Oficiul Stării Civile Briceni să înregistreze naşterea copilului I.Ş, conform certificatului medical constatator, şi de a-i elibera certificatul de stare civilă. Din cauza birocratismului, pregătirii profesionale inadecvate, dar şi a indiferenţei, timp de 4 ani minorul I.Ş., nu a dispus de acte de identitate. Intervenirea avocatului parlamentar a fost determinată de incapacitatea autorităţilor statului de a asigura respectarea dreptului copilului la nume şi cetăţenie garantat de Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile Copilului.

În prezent, avocatul parlamentar Tudor Lazăr a acţionat în judecată Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru în interesul unui grup de cetăţeni privind exproprierea terenurilor agricole pentru cauză de utilitate publică de interes naţional – construcţia Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti. Terenurile agricole - proprietate privată a 41 de cetăţeni din raionul Cahul au fost sînt supuse exproprierii pentru construcţia Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, acestora fiindu-le propuse în schimb loturi amplasate !!!! în satul Sadova raionul Călăraşi, satul Sculeni raionul Ungheni, satul Plopi raionul Cantemir, satul Cairaclia raionul Taraclia. Conform art.127 din Constituţia Republicii Moldova, statul ocroteşte proprietatea. Art. 46 din Constituţie statuează expres că dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate; nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Invocînd ingerinţa în dreptul de proprietate prin prisma normelor constituționale indicate, CpDOM a intervenit, în temeiul art. 74. din Codul de procedură civilă, pentru formularea concluziilor asupra fondului cauzei.
Conform prevederilor articolului 31 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, ombudsmanii pot înainta sesizări la Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, asupra corespunderii lor principiilor general acceptate şi actelor juridice internaţionale cu privire la drepturile omului. În acest scop, în anul curent avocaţii parlamentari au înaintat 6 sesizări la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității unor acte normative care se referă la asigurarea dreptului de acces liber la justiție, a dreptului la învățătură, dreptului la asistență și protecție socială, dreptului la muncă.

O sesizare a fost susţinută cu declararea neconstituționalității unor prevederi din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. E vorba despre norma care stabilea că prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă se suporta din contul persoanei asigurate. Argumentele invocate de avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu au fost sprijinite de magistraţi care au stabilit că angajaţii nu vor mai plăti pentru prima zi de boală.
În primele 9 luni ale anului 2012 au fost înaintate 10 propuneri de modificare a cadrului normativ în vigoare, care parţial au fost luate în calcul de către reprezentanţii Guvernului. Astfel, a fost sprijinită iniţiativa avocatului parlamentar Anatolie Munteanu de amendare a articolului 95 din Codul penal privind eliberarea de pedeapsă penală înainte de termen a persoanelor grav bolnave care s-au îmbolnăvit pînă la pronunţarea sentinţei, un proiectul de lege în acest sens fiind deja votat de Parlament în prima lectură.
În baza propunerilor avocatului parlamentar Aurelia Grigoriu de perfecţionare a legislaţiei în vigoare, Ministerul Sănătăţii a elaborat şi prezentat Guvernului spre examinare un proiect de lege de modificare a cadrului legal privind asigurarea medicală obligatorie. Amendamentele prevăd asigurarea medicală obligatorie a tuturor persoanelor asigurate angajate, indiferent de faptul dacă au fost sau nu transferate în contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină primele de asigurare calculate din salariile persoanelor angajate şi cele aferente fondului de retribuire a muncii, datorate de angajatori. Se mai propune includerea în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală a tuturor şomerilor înregistraţi oficial. Astfel, şomerii înregistraţi la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă vor putea beneficia de serviciile de asistenţă medicală conform poliţei de asigurări medicale obligatorii obţinute la locul de muncă anterior.
În rezultatul intervenţiei avocatului parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, Tamara Plămădeală, a fost începută urmărirea penală, în baza articolului 213 din Codul penal, pe un caz de deces a unui copil nou-născut în lipsa supravegherii din partea medicilor.

În luna mai anul curent, Instituția avocaților parlamentari a fost sesizată de către un grup de persoane care activează în cadrul forțelor armate cu statut de femei militare, care au invocat lezarea dreptului constituțional la egalitate prevăzut de art.16 din Constituția Republicii Moldova. Urmare a examinării circumstanțelor indicate, avocatul parlamentar Tudor Lazăr a constatat o încălcare a drepturilor femeilor militari, prin prisma discriminării, și în acest sens a intervenit pentru a depune concluzii în instanța de judecată, în vederea apărării drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor vizate.
Curtea de Apel a admis în întregime cauza civila înaintata, constatînd existenta fenomenului discriminatoriu. Totodată, luînd în considerare propunerile avansate de ombudsman, Ministerul Apărării a elaborat un proiect de hotărîre pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în scopul asigurării protecției sociale echitabile a femeilor-militari aflate în concediul de maternitate şi eliminării condiţiilor discriminatorii faţă de categoria vizată de persoane.

2012-10-25