Nume
Parola
Vizualizări: 4630
Experţii internaţionali pledează pentru elaborarea unei strategii complexe de soluţionare a problemei transnistrene
3 Octombrie 2011 — Reglementarea diferendului transnistrean depinde deopotrivă de eforturile Chişinăului, cât şi de voinţa partenerilor externi. Este recomandabil ca Chişinăul să conştientizeze că este un subiect în aceste negocieri, şi nu un obiect. De asemenea, Republica Moldova ar trebui să întreprindă mai multe eforturi pentru a apăra drepturile cetăţenilor săi din regiune, care acum nu se simt în siguranţă şi recunosc imposibilitatea propriului stat de a-i proteja în caz de abuzuri din partea autorităţilor nerecunoscute. În acelaşi timp, Guvernul Republicii Moldova este în imposibilitatea de a intenta dosare penale liderilor separatişti, care de altfel sunt cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Prudenţa Chişinăului de a trage la răspundere autorităţile autoproclamate este justificată de teama unor măsuri de retorsiune din partea separatiştilor faţă de autorităţile legitime şi oamenii simpli.

În acelaşi timp, pentru a convinge cetăţenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului că nicidecum Chişinăul nu discriminează vorbitorii de limbă rusă – „sperietoare” vehiculată intens de regimul separatist – e necesar de a adopta regulamente de tip european pentru funcţionarea acestei limbi pe teritoriul tării.

Acestea sunt principalele constatări ale studiului „Conflictul transnistrean după 20 de ani”, prezentat azi, 3 octombrie 2011, la o conferinţă organizată de către IDIS „Viitorul”.

Raportul a fost elaborat de un grup de experţi în managementul conflictelor din ţările Uniunii Europeane, Norvegia, Ucraina şi Moldova. Pe parcursul unui an, autorii au efectuat vizite la Tiraspol şi Chişinău, unde au avut posibilitate să se documenteze în cadrul unor întâlniri oficiale, dar şi neformale. Această cercetare este parte a proiectului „Consolidarea gândirii critice în vederea accelerării procesului de soluţionare a conflictului în Moldova prin implicarea activă a actorilor internaţionali”, care a fost implementat de IDIS „Viitorul” şi Centrul de Studii Estice din Polonia, cu sprijinul financiar al Programului Est Est: Parteneriat Fără Frontiere al Fundaţiei Soros-Moldova şi al Fundaţiei „Stefan Batory” din Polonia.

Studiul oferă actorilor de la Chişinău şi Bruxelles un set de recomandări. Printre acestea se numără şi elaborarea unui memorandum comun cu UE, care ar servi drept bază pentru cooperarea de mai departe în problema transnistreană. Chişinăului i se mai sugerează să repudieze Acordul din 1994 privind utilizarea aeroportului militar din Tiraspol de către forţele armate ruse. Autorii sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să convingă Federaţia Rusă să transforme operaţiunea de menţinere a păcii, dominată la acest moment de ea, în una internaţională, care să fie o misiune nemilitară, sub mandatul OSCE. Uniunea Europeană este încurajată să fie cea care să iniţieze activităţi pentru elaborarea unui astfel de mandat în cadrul OSCE.

Pentru a apropia cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului, Chişinăului i se recomandă să facă uz de mijloacele de comunicare disponibile, de la media tradiţionale la cele on-line. Pentru a stimula cooperarea economică, e nevoie de lansarea unor proiecte comune de infrastructură care să unească cele două maluri. O posibilitate ar fi subvenţionarea sau acordarea creditelor pentru iniţierea unor afaceri în comun.

Prin acest studiu autorii şi-au propus să sensibilizeze comunitatea internaţională cu privire la potenţialul nevalorificat de soluţionare a conflictului. Mai mult decât atât, experţii speră să convingă astfel factorii de decizie şi liderii de opinie că abandonarea diferendului în starea sa actuală, „îngheţată", poartă costuri semnificative, atât pentru cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de apartenenţa lor etnică, cât şi pentru comunitatea internaţională.