7 Februarie 2011 — Subfinanţarea Companiei „Teleradio-Moldova” este rezultatul unui mecanism defectuos de elaborare şi adoptare a bugetului. Astfel, administraţia audiovizualului public este pusă în situaţia de a elabora bugetul anual, ulterior acceptat de către Consiliul de observatori şi prezentat Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Însă, respectivul efort se dovedeşte în final a fi unul formal, paralel de adevăratul buget care ajunge a fi votat în Parlament. Până la urmă, Legislativul ţine cont fără rezerve de previziunile efectuate de Ministerul Finanţelor, care trebuie cumva să facă faţă constrângerilor bugetare, fiind pus între ciocan şi nicovală.

Între timp, audiovizualului public îi este din ce în ce mai dificil să facă faţă concurenţei acerbe cu posturile comerciale. Mai mult, grila de emisie este completată cu emisiuni în reluare sau „ conserve” de arhivă, în lipsa unor programe noi. În condiţiile subfinanţării, şi ideea de digitalizare rămâne pe planul doi, Compania reuşind doar să fie la zi cu salariile. O altă problemă percutantă este ce a datoriei istorice faţă de Î.S.”Radiocomunicaţii”, care împovărează bugetul şi aşa auster.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Compania „Teleradio-Moldova”, între subfinanţare şi calitate”, prezentat azi, 7 februarie 2011, la IDIS „Viitorul”.

„Efortul administraţiei şi a Consiliului de observatori de a ajusta bugetul la necesităţile Companiei şi de a moderniza audiovizualul public sunt până la urmă o muncă a lui Sisif. Pe de altă parte, şi Ministerul Finanţelor depune eforturi de a face faţă efectelor crizei economice. În lipsa unei punţi de comunicare între aceste două mecanisme total paralele de elaborare a bugetului, Compania este pusă într-o situaţie umilitoare de a cere bani de la stat pentru a putea activa în condiţii satisfăcătoare. ”, susţine autorul studiului, expertul IDIS Veaceslav Berbeca.

Pentru a depăşi această barieră de comunicare, este nevoie ca Legislativul să se implice mai mult în procesul de elaborare a bugetului Companiei „Teleradio-Moldova”, sugerează Veaceslav Berbeca de la IDIS „Viitorul”: „Activitatea Parlamentului în raport cu audiovizualul public ar trebui să depăşească practica deja instituţionalizată de a reacţiona sau a lua o atitudine în legătură cu politica editorială a Companiei”.

Compania „Teleradio-Moldova” are nevoie, potrivit Caietului de sarcini pentru 2011, de încă 69441,2 mii lei de la bugetul de stat, ceea ce ar însemna un buget de 171063,4 mii lei. Astfel, subfinanţarea instituţiei publice a audiovizualului comportă riscul ca aceasta să nu îşi poate îndeplini misiunea sa informativă, culturală, educativă şi de divertisment. Dispozitivele tehnice din dotare ale IPNA „TRM” sunt depreciate în proporţie de aproape 70%, aceasta însemnând că astfel de echipamente nu se mai produc pe piaţă.

Iată de ce trebuie luată tot mai în serios alternativa unui mecanism mixt de finanţare a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, format din taxe de abonament, granturi şi alocaţii bugetare.

Studiul „Compania „Teleradio-Moldova”, între subfinanţare şi calitate”, va fi optimizat şi inclus în cea de-a patra ediţie a Raportului IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Raportul urmează a fi lansat la începutul lui martie 2011.